În conferința în care și-a prezentat bilanțul de mandat, fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici a spus că proiectul ia în calcul toate actele normative cu impact asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare adoptate în ultima perioadă, atât de Guvern, cât și de Parlament.

Așadar, întâi o scurtă recapitulare: 

• dublarea alocației de stat pentru copii (impact 1,8 miliarde lei)
• majorarea indemnizațiilor veteranilor de război și ale persoanelor persecutate din motive etnice și politice (impact 0,6 miliarde lei)
• majorarea cu 25 la sută a salariilor pentru personalul din unitățile sanitare (impact 1,8 miliarde lei)
• majorarea cu 15 la sută a salariilor pentru personalul din sistemul de învățământ (impact 1,7 miliarde lei)
• majorarea cu 12 la sută a salariilor pentru personalul din instituțiile publice de subordonare locală (impact 1,3 miliarde lei)
• majorarea cu 25 la sută a salariilor pentru personalul din sistemul de asistență socială (impact 556 milioane lei), inclusiv a indemnizațiilor persoanelor cu handicap (impact 240,6 milioane lei)
• majorarea cu 10 la sută a salariilor pentru restul personalului bugetar (impact 3 miliarde lei)
• actualizare normă de hrană și echipament pentru militari și polițiști (impact 1 miliard lei)
• instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic și consular, funcționari publici parlamentari (impact 0,3 miliarde lei)

De asemenea, la estimarea cheltuielilor bugetare s-a avut în vedere majorarea pensiilor cu 5 la sută, măsură pe care fostul ministru al Muncii, Rovana Plumb, a confirmat-o din nou, miercuri, și care va intra în vigoare din ianuarie 2016.

Și deci, nota de plată?

Statul va cheltui anul viitor 12,6 miliarde de lei în plus, însă doar pentru cheltuieli sociale, în timp ce investițiile rămân iarăși la coada listei. Anul viitor, acestea sunt programate să contribuie la utilizarea PIB cu 1,4 la sută, față de 1,6 la sută în 2015.

Plusul de 12,6 miliarde de lei la cheltuielile bugetare pe anul viitor înseamnă și un deficit bugetar mai accentuat cu un procent (2,8 la sută dacă se ține cont doar de plățile realizate efectiv și 2,95 la sută din PIB pe ESA - care include, la cheltuieli, toate angajamentele de plată asumate chiar dacă banii sunt efectiv plătiți la alt termen).

Periculos de aproape de plafonul de 3 la sută care ar atrage deschiderea unei proceduri de deficit excesiv, care înseamnă monitorizare și impunerea unor obiective de corecție. Teodorovici spune însă că nu mai vrea să audă de discuția despre deficit.

„Discuția despre respectarea sau nu a nivelului impus de deficit pentru 2016 trebuie să dispară. Discuția acum trebuie purtată la cât de sus mergem peste acest nivel și cine poate spune clar și corect în România cât este acel nivel. Ceea ce eu am spus mereu și am declarat este că România va fi sub nivelul de 3 la sută”, a afirmat Teodorovici.

Cum se împart banii pe ministere?

Marea majoritate au primit mai mult față de anul în curs, iar unde sunt minusuri motivul principal este că nu mai există fonduri europene, se scuză Teodorovici.

Potrivit profit.ro, situația defalcată pe ministere arată însă altceva: tăieri pe aproape toată linia. Dacă pentru Administrația Prezidențială, Senat, Camera Deputaților, Curtea Constituțională, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și Ministerul Sănătății sunt prevăzute creșteri, în schimb sunt propuse scăderi de buget la Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării și Administrației, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Agriculturii. Alte diminuări de bugete, acoperite din bugetul de stat, sunt propuse la Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Ministerul Public, Ministerul Economiei, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Energiei.

Datele obținute de profit.ro indică tăieri drastice la Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor și la Ministerul pentru Societatea Informațională. Bugete mai mici sunt propuse și pentru Agenția Națională de Integritate, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, în vreme ce Autoritatea Electorală Permanentă are propusă o creștere semnificativă a bugetului. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe ies de asemenea în câștig, în timp ce Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază au prevăzute scăderi.

Și totuși, fostul ministru al Finanțelor e darnic cu succesorul său. „Alocările pe ordonatorii de credite sunt împărțite, dar noul ministru de Finanțe va decide care vor fi sumele alocate fiecărui ordonator”.

Prin urmare, rămâne?