Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit luni cu liderii coaliției PSD-ALDE pentru a discuta pe tema bugetului de anul viitor. Întâlnirea a venit la câteva ore după ce premierul a promis antreprenorilor români că plata defalcată a TVA va fi modificată și flexibilizată în dezbaterile din Parlament, „în concordanță cu propunerile rezultate din discuțiile cu reprezentanții mediului de afaceri”.

Însă, TVA split este doar ultima dintre ideile mai mult sau mai puțin năstrușnice avansate de guvernul PSD de la începutul acestui an, iar o bună parte dintre acestea - precum impozitarea cifrei de afaceri, impozitul pe gospodărie sau taxa de solidaritate - au fost trecute, în vorbele premierului Tudose, la capitolul „discutate și uitate”.

Însă, la jumătatea lunii octombrie, companiile nu știu încă cum vor arăta impozitele de la 1 ianuarie 2018, în condițile în care se discută încă despre trecerea contribuților sociale din sarcina angajatorului în sarcina exclusivă a angajatului, dar încă nu a fost emis niciun act normativ în acest sens. Chiar și schimbarea TVA defalcat - altfel o măsură intens contestată de mediul de afaceri - nu este încă sigură, deoarece depinde de procedurile parlamentare. Guvernul a stabilit prin ordonanță de urgență că se va aplica, obligatoriu, de la 1 ianuarie pentru toate companiile, dar Comisia de buget a Senatului a spus că nu va fi obligatoie decât pentru firmele de stat și cele care lucrează cu statul, pentru ca plenul să respingă această propunere și să o retransmită Comisiei pentru analiză.

Totuși, premierul Tudose a transmis luni, într-o întâlnire cu reprezentanții Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR), că TVA nu se va colecta defalcat pentru toate firmele începând cu 2018, ci doar pentru cele aflate în insolvență, faliment, cele care înregistrează datorii în plata TVA și companiile cu capital de stat. „Vom veni în scurt timp cu o nouă formă a colectării defalcate a TVA, care va răspunde solicitărilor formulate în această perioadă de reprezentanții mediului de afaceri”, a subliniat șeful Executivului, se arată într-un comunicat al Guvernului.

La rândul lor, reprezentanții patronatului au spus că trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat reprezintă, din punctul lor de vedere, o oportunitate care nu va afecta venitul net al salariaților.

Primul-ministru și reprezentanții UNPR au agreat un mecanism de colaborare periodic, în cadrul căruia să fie propuse și analizate măsuri pentru îmbunătățirea relației statului cu mediul de afaceri, stimularea încadrării în muncă și a competitivității, reducerea birocrației, inclusiv în sensul creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene de către mediul privat, promovarea firmelor românești pe piețele externe.

Mai toate guvernele au promis că se vor consulta periodic cu mediul de afaceri, dar toate au sfârșit prin a introduce măsuri surprinzătoare, contestate ulterior de reprezentanții companiilor.

Astfel, una din propunerile introduse în trecut - impozitul pe bacșiș - a revenit în atenția publică în aceste zile, dar Ministerul Finanțelor a negat că ar avea în lucru, „în acest moment”, un proiect în acest sens.

„În cadrul departamentelor Ministerului Finanțelor Publice nu există un proiect sau un draft de proiect cu privire la impozitarea bacșișului în acest moment. În cursul săptămânii trecute, o serie de operatori economici și-au exprimat dorința revenirii la reglementări privind evidența contabilă și modul de distribuire a acestuia, în cadrul unui eveniment la care au participat și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice", precizează sursa citată. 

O Ordonanță de Urgență care cuprindea o prevedere referitoare la impozitarea cu 16% a bacșișului a fost adoptată în 2015, când ministru al finanțelor era Eugen Teorodovici, actualul șef al Comisiei de Buget-Finanțe din Senat. Ulterior, Parlamentul a anulat măsura, iar ministerul a precizat că regimul fiscal al acestor sume primite la nivelul persoanelor fizice este deja reglementat, fiind considerate venituri din alte surse.