„Riscurile principale la adresa economiei și a finanțelor țării pe care le întrevedem țin, evident, de evoluțiile în planul sănătății publice”, a spus guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, într-o declarație de presă transmisă joi.

Isărescu spune că banca centrală va continua să monitorizeze și să își actualizeze evaluările , pentru a direcționa măsurile sale „în direcția furnizării de lichiditate necesară concomitent cu menținerea stabilității financiare”.

De asemenea, un obiectiv esențial al BNR este scăderea treptată și sustenabilă a ratelor de dobândă. „Măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanțare a economiei reale și a sectorului bugetar”, spune Isărescu.

În plus, avertizează șeful BNR, riscurile în plan monetar-financiar ar fi mărite dacă nu am ține cont de aceste situații în continuă mișcare și, de aceea, instituția a agreat cu Banca Centrală Europeană, în scop preventiv, o linie repo pentru a obține lichiditate în euro în caz de nevoie.

„Această măsură are drept scop acoperirea eventualelor nevoi urgente de lichiditate în euro, ca urmare a unor posibile disfuncționalități la nivelul piețelor, manifestate în cazul în care impactul generat de pandemia de Covid-19 la nivel regional și internațional s-ar amplifica semnificativ”, precizează Isărescu.

El a explicat că măsurile luate de BNR în ultimele luni au vizat asigurarea lichidității sistemului financiar.

„Asigurarea lichidității necesare finanțării economiei reale și a cheltuielilor publice a rămas preocuparea majoră. Astfel, în condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, BNR a efectuat noi operațiuni repo pe baze bilaterale (așa cum este prevăzut în Regulamentul nr. 1/2000 privind operațiunile de piață monetară efectuate de BNR și facilitățile permanente acordate de aceasta participanților eligibili - art. 9) stocul mediu zilnic al acestor operațiuni situându-se în perioada 15 mai - 15 iunie la circa 7 miliarde de lei. De asemenea, s-a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, volumul total al acestora ajungând, în data de 5 iunie 2020, la peste 3,8 miliarde de lei”, se arată în declarația de presă.

Această abordare a permis finanțarea fluentă a cheltuielilor statului și economiei reale, concomitent cu scăderea treptată a ratelor de dobândă și relativa stabilizare a cursului de schimb al leului, spune guvernatorul, adăugând că aceste realități ce au devenit evidente în ultimele săptămâni.

„Astfel, în perioada 15 mai - 15 iunie, au fost derulate 8 emisiuni de titluri de stat ale Ministerul de Finanțe în valoare totală de circa 8,3 miliarde de lei, toate fiind consistent suprasubscrise, ceea ce denotă că a existat o finanțare adecvată a necesităților bugetare. Ratele de dobândă de pe piața monetară și-au consolidat scăderea, cu impact în ieftinirea creditelor pentru populație și pentru companii/firme (cotația ROBOR 3M, utilizată ca referință pentru creditele bancare, scăzând de la 2,44 % pe 18 mai la 2,15 pe 16 iunie), iar cotațiile de referință de pe piața secundară a titlurilor de stat și-au continuat mișcarea descendentă care s-a accentuat în debutul lunii aprilie. Randamentele pe maturitățile de până la 1 an au coborât ușor chiar sub valorile anterioare izbucnirii turbulențelor pe piața financiară internațională, iar cele aferente maturității de 10 ani au revenit la nivelurile înregistrate în prima jumate a lunii martie", spune Isărescu.

Dar ratele de dobândă rămân mai ridicate în România, comparativ cu Cehia, Polonia și Ungaria, iar Isărescu insistă că acest lucru este „consecința și nu cauza situației economico-financiare a României” - deficite mari bugetar și de cont curent, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de pandemie și necesarul mare de finanțare pentru acoperirea deficitului fiscal și refinanțarea datoriei publice.

„Aceste realități dominante exercită o presiune permanent ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută țara. Notele agențiilor de rating, evaluările publice ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene contribuie, de asemenea, la această diferențiere și ele nu pot fi desconsiderate”, mai spune Isărescu.