Chiar dacă unii observatori notau că este posibil ca Uniunea Europeană să iasă mai șifonată decât Regatul Unit după referendum, încep să se acumuleze date care arată că votul pro-Brexit afectează deja economia britanică.

Decizia Marii Britanii de a părăsi UE a dus la o „deteriorare dramatică” a activității economice, fără precendent în ultimii ani, scrie BBC.

Indicatorul PMI (Purchasing Manager's Index) calculat de Markit, care măsoară activitatea din industrie și servicii, a scăzut în iulie până la 47,7 puncte, cel mai redus nivel din aprilie 2009. Un nivel sub 50 indică o contracție, potrivit indexului, unul dintre cei mai urmăriți indicatori de evaluare a stării unei economii europene.

Atât sectorul industrial cât și cel al serviciilor au înregistrat scăderi ale producției, dar și ale comenzilor noi. Totuși, exporturile au crescut, în special pe fondul deprecierii lirei sterline. 

Chris Williamson, economist-șef al IHS Markit, spune că declinul a fost atribuit de cele mai multe dintre firmele sondate Brexitului.

„Singurele dăți când am mai obervat indicele coborând la aceste niveluri au fost criza financiară din 2008-2009, spargerea bulei dotcom și criza financiară asiatică din 1998”, a spus Williamson pentru BBC.

Un trend sau un caz solitar?

Însă faptul că, de această dată, motivele sunt exclusiv de natură internă, impactul asupra economiei britanice poate fi mai mare decât până acum, a adăugat economistul. Totuși există și posibilitatea ca acest rezultat să fie singular, în urma șocului provocat de rezultatul referendumului, iar economia să se redreseze de la sine în următoarele luni.

Până la urmă PMI este doar o expresie a încrederii și stării de spirit a managerilor, nu un rezultat al activității economice. „Ne arată că încrederea în economie a fost afectată, că (managerii) nu sunt siguri, că sunt într-o perioadă de incertitudini”, a spus noul cancelar, Philip Hammond.

De altfel, piețele financiare s-au stabilizat și chiar au revenit, după ajustările suferite imediat după vot. Dacă în ziua următoare referendumului, lira s-a prăbușit, iar piețele de acțiuni au coborât abrupt, o stabilizare rapidă la nivel politic au dus și la o calmare a investitorilor. 

Totuși, lira sterlină este moneda cu cea mai slabă performanță din acest an, potrivit unei analize Bloomberg. O liră valorează acum circa 1,3 dolari, în scădere cu aproximativ 13% față de valoarea de 1,5 dolari la care se tranzacționa înainte de referendum.

Pe de altă parte, notează The Guardian, principalul indice al bursei londoneze, FTSE 100, urca la doar o săptămână după referendum la maximul precedentelor zece luni. Însă FTSE 100, care a căzut și el în linie cu bursele internaționale în ziua în care lumea a aflat că Marea Britanie nu va mai fi parte a UE, este alcătuit în principal din acțiuni ale firmelor multinaționale care realizează majoritatea veniturilor pe alte piețe și sunt avantajate de scăderea lirei.

Un alt indice al bursei londoneze, FTSE 250, este mai relevant pentru starea economiei pentru că include ma multe companii care realizează o mare parte a veniturilor pe piața internă. Dar și acesta a recuperat destul de mult din scăderea post-referendum, chiar dacă nu a depășit încă nivelul din 23 iunie.

UK vs UE

În acest timp, situația din UE s-a deteriorat destul de mult, cu partide naționaliste inspirate de rezultatul referendumului britanic care cer voturi similare și în alte state europene, în timp ce oficialii de la Bruxelles nu reușesc să găsească căi care să accelereze economia blocului, dar nici variante de potolire a avântului luat de euro-sceptici.

Nu este ușor să evaluezi impactul post-Brexit asupra economiei britanice la doar o lună după referendum, dat fiind că majoritatea datelor statistice relevante sunt publicate cu ceva întârziere. Prima estimare a evoluției produsului intern brut pentru al treilea trimestru va fi publicată abia în octombrie.

Dar sunt totuși variate instrumente de evaluare a activității economice, precum sondaje publicate pe internet, care pot da o măsură a evoluției prost-Brexit înainte de apariția statisticilor oficiale, arată the Economist. Și nu toate datele indică un declin.

Consumul populației nu pare afectat

De fapt, mai mult de jumătate dintre locuitori au votat pentru ieșirea din UE, de ce nu ar continua să cheltuie? O încetinire economică nu se simte imediat în buzunare, remarcă publicația britanică. 

OpenTable, un website unde se pot rezerva mese la restaurante, a arătat o scădere a rezervărilor în timpul referendumului, când oamenii au votat sau au urmărit desfășurarea evenimentelor. Dar în weekendul următor, rezervările reveniseră la normal.

Numărul oamenilor care intră în magazine nu s-a schimbat prea mult de la referendum, potrivit firmei de consultanță Footfall. Nici supermarketurile nu s-au lansat în promoții agresive, potrivit mySupermarket, un website de comparații de prețuri – Tesco avea 23,7 la sută din produse la promoții pe 8 iulie, comparativ cu 24,8 la sută înainte de referendum.

... dar investițiile sunt

Dar analiștii nici nu credeau că prima victimă va fi consumul, ci investițiile. În condiții de incertitudine, corporațiile amână atât planurile de dezvoltare cât și angajările. Iar acest lucru se întâmplă deja în Marea Britanie.

Numărul anunțurilor noi de angajare pe unul dintre cele mai mari siteuri de profil a fost cu 25 la sută mai mic în prima săptămână din iulie comparativ cu prima săptămână a lunii anterioare. Activitatea de creditare pare a fi încetinit, de asemenea, în timp ce numărul aplicațiilor pentru autorizații de construcții în Londra e acum cu o treime mai mic decât în urmă cu un an. De altfel, alte studii au arătat deja că interesul cumpărătorilor de case a scăzut considerabil, iar prețurile multor proprietăți din capitală a fost redus. 

E drept că deprecierea lirei va încuraja exportul, dar și importurile devin mai scumpe, ceea ce va sălta inflația. Guvernul nu are mult spațiu fiscal de manevră, cu un deficit bugetar aflat deja la 4 la sută din PIB. Banca Angliei va scădea probabil dobânzile cât de curând, după ce a surprins săptămâna trecută prin menținerea ratei dobânzii de referință la 0,5 procente. O tăiere a acesteia nu poate fi prea departe, comentează the Economist, pe măsură ce încetinește, economia are nevoie de tot ajutorul posibil.