Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, mai spune Executivul comunitar.

Scopul recomandării este să ofere orientări statelor membre cu privire la modul de stabilire a unor condiții pentru primirea de sprijin financiar prin care să se prevină utilizarea abuzivă a fondurilor publice și să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE. Prin coordonarea restricțiilor privind acordarea de sprijin financiar, statele membre ar preveni, de asemenea, neconcordanțele și denaturările din cadrul pieței unice, susține Comisia.

„Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale”, a spus Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Ea spune că o asemenea practică ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. „Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă”.

Statele membre pot decide dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Comisia Europeană a aprobat deja multiple scheme de ajutor notificate de statele membre, în contextul în care pandemia de COVID-19 a blocat economiile statelor membre, iar fonduri semnificative sunt necesare pentru a facilita redresarea economică.

Printre măsurile anunțate se numără acordarea de sprijin financiar întreprinderilor pentru a salva locurile de muncă, pentru a proteja lanțurile de aprovizionare și pentru a facilita cercetarea și dezvoltarea.

„În acest context, mai multe state membre și-au exprimat disponibilitatea de a adopta norme menite să restricționeze accesul la un astfel de sprijin al întreprinderilor implicate în practici de evitare a obligațiilor fiscale legate de paradisuri fiscale sau condamnate pentru infracțiuni financiare; statele respective au solicitat orientări din partea Comisiei cu privire la cea mai bună modalitate de a răspunde acestei preocupări”, se arată într-un comunicat al Executivului UE.

Recomandarea emisă marți are chiar scopul de a oferi statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

„În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar”, a anunțat Executivul comunitar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE.

Toruși, Comisia recomandă să existe și anumite excepții de la aceste restricții, cum ar fi cazurile în care compania poate dovedi că și-a plătit impozitele corespunzătoare în statul membru respectiv pentru o anumită perioadă de timp (de exemplu, în ultimii trei ani) sau dacă are o prezență economică reală în țara de pe listă, deși are acționari din paradisuri fiscale.

Statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE, iar Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.