International Trade Administration anticipează că investiția semnificativă din fondurile PNRR va face ca economia digitală să reprezinte 10% din PIB până în 2030.

O analiză-diagnostic a transformării digitale a României evidențiază punctele slabe persistente, alături de punctele forte, oportunitățile și provocările.

În timp ce modernizarea administrației publice a fost identificată ca un obiectiv-cheie, acesta e departe de a fi singurul.

Funcționarea internă a administrației publice (proiectare, operațiuni, interoperabilitate, securitate), serviciile publice digitale și competențele digitale ale angajaților din sectorul public se numără printre principalele obiective, potrivit unui diagnostic sectorial realizat în 2022 de Michele Giove, EY România.

Modernizarea digitală a administrației publice reprezintă un obiectiv cheie, însă nu singurul.

Reducerea decalajului digital dintre zonele rurale și urbane, așa cum se subliniază în raportul Indexul economiei și societății digitale 2022 (DESI), se află în fruntea recomandărilor.

Planul național de redresare și reziliență (PNRR), care contribuie cu 5,97 miliarde EUR (20,5 % din alocarea totală a României) la obiectivele digitale, urmărește să abordeze problemele structurale de lungă durată.

Primele cinci apeluri de proiecte pentru digitalizarea administrației publice, în valoare de 524 de milioane de euro, au fost anunțate de Bogdan Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în luna august a anului trecut.

"Prin aceste investiții, eficientizăm și simplificăm interacțiunile cetățenilor cu statul. Peste trei milioane de români vor avea acces la servicii publice electronice, în timp ce cel puțin 30 de instituții ale statului vor adopta tehnologii avansate pentru a face schimb de date în condiții de siguranță", a declarat ministrul.

Puncte tari și puncte slabe

România excelează în privința specializării IT, este "lider în Europa și pe locul șase în lume în ceea ce privește numărul de specialiști IT certificați la 1.000 de locuitori, mai mare decât în SUA sau Rusia", potrivit datelor ITA.

Piața de software pentru servicii IT "crește substanțial și pare să devină cel mai important contribuitor la PIB pe termen mediu și lung" , potrivit aceleiași surse.

În schimb, România se situează pe ultimul loc între cele 27 de țări din UE în ceea ce privește capitalul uman, tehnologiile digitale și serviciile publice digitale, conform datelor DESI 2022.

Creșterea sa anuală relativă se situează "în urma celorlalte state", la fel apar indicatorii dimensiuniicapitalului uman, nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE.

Interesant, România își menține poziția înaltă în ceea ce privește proporția de femei specializate în ocuparea forței de muncă (locul 2) și absolvenții TIC (locul 4)", potrivit raportului citat.

Printre alte provocări se numără lipsa interoperabilității în sistemele informatice publice și rezistența societății la tehnologiile avansate în anumite grupuri de populație.

Secretarul de stat în Ministerul Marius Viorel Poșa a evidențiat această rezistență într-un răspiuns la o interpelare parlamentară, citând factori precum "insuficiența informațiilor, cunoștințelor și competențelor, precum și costurile ridicate asociate cu dezvoltarea competențelor digitale".

Pentru a răspunde provocări, au fost demarate unele inițiative, Autoritatea pentru Digitalizarea României a implementat un proiect menit să consolideze competențele digitale în domeniul tehnologiilor avansate în 2000 de IMM-uri, cu accent pe reducerea decalajului digital și pe creșterea incluziunii socio-economice.

În plus, inițiative educaționale strategice precum SMART-Edu urmăresc să îmbunătățească competențele digitale ale angajaților din sectorul public și să îmbunătățească funcționarea internă a administrației publice, potrivit secretarului de stat Poșa.

Agenda de transformare digitală trebuie să includă diverse sectoare, inclusiv mediul de afaceri, sistemele feroviare, autoritățile fiscale și de pensii, educația și adoptarea cloud-ului guvernamental, toate acestea având ca scop stimularea participării digitale și îmbunătățirea serviciilor.

În timp ce digitalizarea din România se confruntă cu obstacole semnificative, investițiile strategice ale PNRR vor fi atent monitorizate pentru a produce un randament al investițiilor.&nbse instituții ale statului vor adopta tehnologii avansate pentru a face schimb de date în condiții de siguranță", a declarat ministrul.

Puncte tari și puncte slabe

România excelează în privința specializării IT, este "lider în Europa și pe locul șase în lume în ceea ce privește numărul de specialiști IT certificați la 1.000 de locuitori, mai mare decât în SUA sau Rusia", potrivit datelor ITA.

Piața de software pentru servicii IT "crește substanțial și pare să devină cel mai important contribuitor la PIB pe termen mediu și lung" , potrivit aceleiași surse.

În schimb, România se situează pe ultimul loc între cele 27 de țări din UE în ceea ce privește capitalul uman, tehnologiile digitale și serviciile publice digitale, conform datelor DESI 2022.

Creșterea sa anuală relativă se situează "în urma celorlalte state", la fel apar indicatorii dimensiuniicapitalului uman, nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE.

Interesant, România își menține poziția înaltă în ceea ce privește proporția de femei specializate în ocuparea forței de muncă (locul 2) și absolvenții TIC (locul 4)", potrivit raportului citat.

Printre alte provocări se numără lipsa interoperabilității în sistemele informatice publice și rezistența societății la tehnologiile avansate în anumite grupuri de populație.

Secretarul de stat în Ministerul Marius Viorel Poșa a evidențiat această rezistență într-un răspiuns la o interpelare parlamentară, citând factori precum "insuficiența informațiilor, cunoștințelor și competențelor, precum și costurile ridicate asociate cu dezvoltarea competențelor digitale".

Pentru a răspunde provocări, au fost demarate unele inițiative, Autoritatea pentru Digitalizarea României a implementat un proiect menit să consolideze competențele digitale în domeniul tehnologiilor avansate în 2000 de IMM-uri, cu accent pe reducerea decalajului digital și pe creșterea incluziunii socio-economice.

În plus, inițiative educaționale strategice precum SMART-Edu urmăresc să îmbunătățească competențele digitale ale angajaților din sectorul public și să îmbunătățească funcționarea internă a administrației publice, potrivit secretarului de stat Poșa.

Agenda de transformare digitală trebuie să includă diverse sectoare, inclusiv mediul de afaceri, sistemele feroviare, autoritățile fiscale și de pensii, educația și adoptarea cloud-ului guvernamental, toate acestea având ca scop stimularea participării digitale și îmbunătățirea serviciilor.

În timp ce digitalizarea din România se confruntă cu obstacole semnificative, investițiile strategice ale PNRR vor fi atent monitorizate pentru a produce un randament al investițiilor.