Tehnic, România îndeplinește cerințele pentru a deveni membru al zonei euro chiar mâine, a spus Teodor Meleșcanu într-un interviu acordat publicației poloneze Rzeczpospolita, și larg difuzat în România, după ce a fost preluat de agenția de presă Reuters.

Ministrul de externe nu s-a complicat cu importantul amănunt că, înainte de a intra în zona euro, un stat membru al Uniunii Europene trebuie să petreacă măcar doi ani în anticameră - Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM II), pentru a dovedi stabilitatea monedei proprii. Din cele 28 de state membre ale UE, 19 sunt parte a zonei euro, cel mai nou intrat fiind Lituania, în 2015.

Într-adevăr, România se încadrează în prezent în criteriile tehnice stabilite prin Tratatul de la Maastricht (stabilitatea prețurilor, datoria publică, deficitul bugetar, stabilitatea cursului de schimb și rata dobânzii pe termen lung), însă îndeplinirea acestora este o condiție necesară, dar nu și suficientă.

România mai are mult de recuperat la capitolul convergență reală, adică la recuperarea decalajelor față de economiile mai dezvoltate din Vest. 

Convergența, eterna problemă 

În cei 10 ani de la aderarea la UE nivelul de trai a crescut destul de mult, România a recuperat într-o mare măsură, dar nu complet, decalajele față de media europeană, remarca recent Angela Filote, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București.

„De exemplu, acum este la 60% din PIB-ul pe locuitor (față de) media europeană, acum 10 ani era la 38% și nici aici nu avem neapărat un indicator: la cât trebuie să fie acest indicator, la ce cifră trebuie să se poziționeze ca să se considere că aderarea este sigură, dar dacă ne uităm la aderările care s-au făcut în ultimul timp la zona euro, era undeva 67-70-75% din media europeană. Și acesta este doar unul din criteriile la care ne uităm”, a spus Angela Filote. 

În afară de nivelul de trai, reprezentanta Comisiei Europene a atras atenția și asupra faptului că România nu a finalizat reformele. „Ceea ce este important din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, înainte de a stabili data țintă, este foarte important de stabilit toți pașii care trebuie să se întâmple până când România poate să adere. Ei sunt cunoscuți și printre primii pași sunt niște reforme structurale extrem de importante, la care România s-a angajat, dar pe care nu le-a finalizat și nu putem vorbi de aderare înaintea finalizării acestor reforme structurale. În același timp, întreaga zonă euro e într-un mare proces de reformă”, a spus Angela Filote. 

De altfel și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a recunoscut că mai sunt reforme de făcut. 

„România își dorește în continuare să adere la zona euro, dar România ar trebui să adere la zona euro când într-adevăr este pregătită ca și țară și când populația mai ales este bine pregătită în acest sens. Referitor la criterii, punctul nostru de vedere este că le îndeplinim. E adevărat, mai sunt reforme de făcut. Mai trebuie făcute reforme și în statele care sunt în zona euro, Grecia și la alte state care au dificultăți. România are o stabilitate financiară și o stabilitate monetară, asigurată cu greu”, a spus Negrescu. 

2014, 2015, 2019... 2022? 

Până acum, România a mai ratat câteva ținte în privința adoptării euro, poate și din cauza crizei financiare, dar și din cauză că țintele au fost stabilite doar ca decizie politică, fără a fi parte a unei strategii clare de dezvoltare. De altfel încă de acum doi ani, când anunța că aderarea la zona euro în 2019 nu este posibilă, guvernatorul BNR Mugur Isărescu vorbea despre necesitatea unei foi de parcurs.

„Noi avem o abordare pe care am mai spus-o și o s-o propunem din nou Guvernului, președintelui ca, înainte de orice decizie, de stabilirea unei date, să ne facem o foaie de parcurs, trebuie să știm ce înseamnă atingerea acelei date, o foaie de parcurs care să fie discutată politic, să fie însușită și de opoziție, pentru că la anul suntem în alegeri. Pentru foaia de parcurs trebuie un consens la nivel național, mai mult decât unul politic poate", spunea Isărescu în septembrie 2015. 

Aderarea la euro este un proces complicat, care presupune nu doar schimbarea monedei, ci schimbări în toate componentele societății, inclusiv în plan cultural, avertiza șeful băncii centrale. 

În ultimul deceniu, România și-a asumat, inclusiv prin programele de convergență transmise Comisiei Europene, diferite date pentru adoptarea euro, care este de altfel o obligativitate angajată prin tratatul de aderare la UE. 

De exemplu, în mai 2014, România anunța UE că are de gând să intre în zona euro în 1 ianuarie 2019, dar în primăvara lui 2016 Guvernul elimina complet data aderării din programul de convergență trimis Comisiei.

Nu suntem singurii în regiune. După criza financiară, mai multe state din Europa Centrală și de Est au renunțat la țintele asumate și au amânat termenele de adoptare a monedei unice, fără a mai anunța o nouă țintă. De altfel, chiar problemele din interiorul zonei euro (cum ar fi criza datoriilor Greciei) au fost, alături de problemele specifice țărilor respective, printre motivele ce au dus la aceste amânări pe termen încă nedeterminat.  

Suntem încă prea săraci? 

Dacă analiștii vorbesc de convergență la nivel de productivitate sau PIB per capita, Meleșcanu nu s-a temut să vorbească despre sărăcie: „Aderarea la zona euro este o decizie politică pe care am adoptat-o în urmă cu mai mulți ani (...) Însă ne temem că acest lucru va avea un impact negativ asupra veniturilor pensionarilor și a celor mai săraci”, a spus ministrul de externe în interviul acordat publicației poloneze, explicând astfel de ce a avansat ca termen 2022.

Analiștii sunt sceptici că adoptarea euro este posibilă peste cinci ani. Mai mult, nici măcar colegii de coaliție ai ministrului Meleșcanu (membru al ALDE) nu sunt atât de fermi pe poziție. „Nu ne-am fixat un termen. Cât de repede posibil, dar nu vrem să ardem niște etape, fiindcă apoi ne facem mai mult rău decât bine”, spunea luna trecută premierul Mihai Tudose, în timp ce Liviu Dragnea, șeful PSD, a spus marți că mai întâi trebuie să existe o analiză serioasă în prealabil și o discuție la nivelul cel mai înalt al factorilor de decizie. 

„E o dorință, o dorință firească. Ca să vorbim de un proiect asumat trebuia să fie o analiză serioasă a majorității, a întregului Parlament, a BNR, a Guvernului, o discuție cu Președinția, este o dorință a noastră a tuturor, dar nu este un proiect foarte ușor și nu ne putem juca cu el, adică nu putem să avansăm termene doar de dragul de a avansa termene”, a spus Liviu Dragnea.

Banca centrală a dat deja un răspuns politicos: „Decizia este evident politică. Din perspectiva BNR ne-am îndeplinit toate cerințele. Suntem pregătiți să intrăm într-o foaie de parcurs pentru aderarea la euro oricând ne va cere Guvernul României", a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, potrivit Ziarului Financiar.

De cealaltă parte, Radu Crăciun, analist economic și șeful BCR Pensii, a apreciat că aderarea la zona euro ține mai mult de economie, nu de politică. „Este un obiectiv foarte ambițios, mai ales că nu sunt semne care să arate că ne pregătim cu adevărat serios pentru un astfel de proiect. Atingerea unui astfel de proiect presupune mai mult decât alegerea unei date. Date am avut și în trecut și nu am respectat niciuna dintre el pentru simplul motiv că a lipsit aproape complet partea de pregătire economică a aderării la zona euro. Decizia nu ține de politică, ci de economie", a spus Crăciun, citat de Ziarul Financiar. 

Discuții de acest tip nu au loc doar în România. Popularitatea euro nu mai este la cotele din urmă cu un deceniu (înainte de criza financiară), iar analiștii și politicienii din zonă au realizat că uneori dezavantajele și riscurile de a avea euro pot depăși beneficiile.

Și de cealaltă parte, a statelor care utilizează deja euro, este mult mai evidentă reticența în a primi noi membri, insuficient pregătiți, care ar putea șubrezi din nou moneda europeană.

„Punerea propriei case în ordine de către fiecare stat înainte de adoptarea euro este văzută drept o precondiție esențială pentru succesul procesului de extindere a zonei euro. Doar astfel adoptarea euro de către noi țări membre ale UE va genera beneficii atât pentru acestea, cât și pentru ansamblul uniunii monetare”, spunea Mugur Isărescu într-o prezentare susținută în februarie 2014. 

După cum o arată discuțiile din ultima vreme asupra fiscalității, deficitului bugetar, datoriei publice, salariilor și pensiilor, România este departe de a-și fi pus casa în ordine. 2022 ar putea fi, deci, o nouă dată adăugată la lista obiectivelor ratate de România, ca de obicei, fără responsabili.