O serie de organizații de producători agricoalimentari au solicitat extinderea cotei obligatorii la raft, ce ar urma să fie aplicată pentru carne, fructe și legume, și pentru alte produse.

Astfel, producătorii consideră necesară aplicarea acestei cote și pentru lapte și produse lactate, produse de morărit și panificație, miere și produse apicole, precum și alte produse de larg consum procesate industrial, cum sunt uleiul și zahărul.

Solicitarea a fost formulată de organizațiile membre în Federația Națională PRO AGRO și Asociația Crescătorilor de Vaci „HOLSTEINRO”, Asociația Crescătorilor de Vaci „Balțată Românească” Tip Simmental, Federația Crescătorilor de Bovine din România, Asociația Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din România și Centrul de Comunicare al Fermierilor din România.

Reacția producătorilor vine la scurt timp după ce plenul Senatului a adoptat o propunere legislativă prin care marii comercianți sunt obligați să vândă carne, fructe și legume în proporție de cel puțin 51 la sută din producția românească.În lunile de iarnă, magazinele ar urma să asigure cel puțin o treine din ofertă din producția locală.

Propunerea pentru completarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, care îl are ca inițiator pe social-democratul Ovidiu Donțu, a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată.

Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurenței.

Actul normativ va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, cu rol decizional în acest caz, iar măsurile ar urma să intre în vigoare după șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial

„Capacitatea de producție și livrare a multor categorii de produse agroalimentare din România poate asigura un procent mai mare de 51 la sută”, se arată într-un comunicat al producătorilor. De asemenea, aceștia au arătat că, prin adoptarea noilor măsuri propuse, se va reuși stimularea producției, creșterea calității ofertei către consumatorul final, crearea de noi locuri de muncă și implicit scăderea ratei șomajului, creșterea încasărilor la bugetul de stat și, nu în ultimul rând, păstrarea banilor în circuitul economic național.