Principalele partide promovează tăieri de taxe, reduceri de impozite, în paralel cu creșteri de salarii în domeniile controlate de stat (sănătate, educație), fără a oferi o măsură concretă despre cum s-ar putea echilibra bugetul statului în aceste condiții.

Spre exemplu, PSD - partidul cotat cu cele mai mari șanse - propune scutiri de impozit pentru toate pensiile și salariile sub 2.000 de lei, scăderea ratei de TVA la 18% (în prezent de 20%, dar va coborî la 19% din 1 ianuarie 2017), și multe alte scăderi sau chiar eliminări de impozite și taxe, dar anunță și creșteri puternice a tuturor salariilor angajaților de stat.

Cu toate acestea, deficitul bugetar, ca procent din PIB, ar urma să scadă an de an, pe fondul unei majorări semnificative a veniturilor bugetare, apreciază economiștii social-democrați.

De altfel, într-un interviu acordat news.ro, prim-ministrul Dacian Cioloș a apreciat că proiectul de buget prezentat de liderul PSD, Liviu Dragnea, este unul nesustenabil, argumentând că nu pot fi și crescute și veniturile, și tăiate taxele, și păstrat deficitul bugetar sub 3%.

Premierul spune că datele pregătite de Ministerul Finanțelor pentru bugetul pe 2017 arată că nu există elemente pentru o estimare de creștere economică acum, în construcția bugetului, de peste 5%, așa cum a făcut PSD.

Dar nici PNL - partid clasat în sondaje pe locul doi în urma PSD, și susținător al actualului premier - nu este mai conservator în promisiuni electorale. PNL, în încercarea de a aminti alegătorilor că este inițiatorul cotei unice, dorește extinderea ratei de 16% și la contribuțiile sociale, dar și la TVA, măsură mult mai agresivă decât cea anunțată de social-democrați.

În contrapondere la legea Dragnea de eliminare a 102 taxe, liberalii susțin „reducerea cu 50% a numărului de impozite și taxe”. De asemenea, PNL dorește scutirea de impozit a tuturor pensiilor - o măsură mai degrabă de așteptat din partea social-democraților -, dar și dublarea salariilor medicilor, creșteri salariale de 20% anual pentru asistenți medicali și profesori.

Dacă PSD a calculat și un impact bugetar al măsurilor propuse, chiar și cu rezervele exprimate de premierul Cioloș, liberalii sunt mult mai laconici în exprimare și nu avansează nicio cifră privind rezultatul exercițiului bugetar după implementarea măsurilor anunțate.

Programul Uniunii Salvați România (USR) - o altă formațiune care îl sprijină pe Cioloș - este aproape inexistent în domeniul economic, dar menționează necesitatea eliminării risipei din banul public, în schimb cel al ALDE - partid condus de fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu - este cel mai stufos, cu obiective clar enunțate, ba chiar și cu măsuri concrete în vederea atingerii acestor obiective.

Ambițios denumit „Programul celor 100 de miliarde de euro”, programul ALDE vrea să facă din România a șaptea putere economică a Europei. Deși campania ALDE promite românilor să le redea pensia (fără a spune și cine le-a luat-o), creșterile din program sunt mai degrabă de investiții și PIB decât de pensii și salarii.

Fonduri de investiții și bănci noi

Mai toate partidele promovează intervenția statului în economie, prin înființarea de fonduri de investiții și, chiar, a unor noi bănci.

PNL vrea un Fond de dezvoltare urban rural, ce va ajunge la active de 11 miliarde de euro în patru ani, ce va fi utilizat pentru investiții strategice; PSD vrea înființarea unui Fond suveran de dezvoltare și investiții, care să finanțeze autostraăzi, spitale și companii din energie și industria alimentară; ALDE propune crearea Fondului pentru investiții și dezvoltare din sume încasate din privatizări, dividende plătite de companiile de stat etc, care să investească în domenii cu competitivitate ridicată, în cercetare sau proiecte de eficiență energetică, ba chiar și USR propune crearea unui fond unitar de dezvoltare a României, prin unificarea bugetelor naționale de dezvoltare cu fondurile europene, ceea ce ar duce, în opinia liderilor formațiunii, la eliminarea principalei surse de corupție politică din România.

Mai mult, ALDE și-ar dori o Banca Română pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BROD), după modelul BERD, pentru a sprijini proiectele regionale, în special în domeniul infrastructurii. Banca ar avea o capitalizare inițială de 200 milioane de lei. PNL plusează cu Banca de Dezvoltare și Investiții a României, văzută ca un instrument complementar Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural, cu un capital inițial de 200 milioane de euro. Dacă liberal-democrații au luat ca model BERD, PNL s-a inspirat de la Banca Europeană de Investiții (BEI), iar banca ar avea ca acționari ministerele ale căror investiții vor fi finanțate, dar managementul va fi privat.

La fel ca și legile adoptate de Parlament în ultimele luni, programele economice abundă în măsuri populiste - pe lângă creșterile deja menționate, partidele ar aloca fonduri importante pentru ajutoare de stat, sprijinirea industriei, construcția de autostrăzi, facilități pentru angajatori, suport pentru fermieri - fără a indica însă, cu rare excepții, și cum pot fi finanțate toate acestea.