În România au fost deja identificați câțiva pacienți cu varianta britanică a coronavirusului, mai contagioasă, și ministerul sănătății a cerut amânarea oricăror relaxări de restricții.

Dar, în pofida acestor recomandări, Comitetul pentru Situații de Urgență din București a decis vineri să elimine, începând de luni, unele dintre restricțiile impuse din cauza pandemiei, iar restaurantelor, barurilor și cafenelelor li se va permite să funcționeze la maximum 30% din capacitatea lor interioară.

Asta se întâmplă în timp ce Europa întărește restricțiile. Dar proprietarii de restaurante și cafenele tot se simt ignorați, cel puțin atunci când vine vorba de sprijinul guvernamental pentru afacerile lor.

Permisiunea de redeschidere în București a venit aproape din senin după săptămâni de semnale confuze din partea guvernului. Industria ospitalității a insistat asupra unei poziții clare în ceea ce privește calendarul de redeschidere și a cerut autorităților să elimine legătura cu incidența infectărilor, cel puțin în orașele mari, a explicat Răzvan Crișan, membru în consiliul de administrație al HORA, asociația patronală din sectorul ospitalității.

La începutul lunii ianuarie, ministrul economiei Claudiu Năsui spunea că speră ca restaurantele să se deschidă cât mai curând, dar sănătatea oamenilor e prioritară. Întrebat fiind când va permite guvernul redeschiderea localurilor, ministrul a spus că el va asculta de specialiștii epidemiologi. Totuși, Năsui a admis că ajutoarele de stat pentru operatorii de restaurante au fost în mare parte blocate, și noul guvern încearcă să grăbească deblocarea.

Crișan a punctat că industria așteaptă de la noul guvern, instalat chiar înainte de Crăciun, să schimbe abordarea și să se consulte cu adevărat cu zona de business, nu sa o pună în fața faptului împlinit.

„Înțelegem că e un mix de birocrație și schimbare de guvern, dar întrebarea noastră este foarte simplă: așa cum s-au putut suspenda niște drepturi fundamentale ale cetățenilor în câteva zile (în timpul stării de urgență din primăvara trecută - n.r.), așa se pot da și niște hotărâri de guvern care să accelereze plățile către industriile afectate care nu au primit aproape nimic în materie de compensări financiare din martie și până în prezent”, a răspuns Crișan la întrebările adresate de EURACTIV România prin email.

Autoritățile au anunțat mai multe măsuri de sprijin pentru companiile afectate de închiderea afacerilor, dar cele mai multe dintre ele nu sunt încă funcționale sau sunt prea complexe. Doar câteva dintre măsuri au fost direcționate în mod special pentru restaurante, baruri și cafenele și nici măcar acestea nu au fost aplicate, a spus Crișan.

De exemplu, guvernul a propus o scutire pentru taxele locale aplicate sectorului HORECA, dar multe autorități locale „au uitat” să o aplice. Pe de altă parte, un sistem de subvenții pentru a acoperi o parte din diferența dintre încasările din 2019 și 2020, solicitat expres de industria ospitalității, a fost adoptat înainte de alegerile generale din 6 decembrie, dar elaborarea normelor de aplicare cade în sarcina noului guvern, astfel încât ajutorul va ajunge probabil la companii abia la vară.

În ceea ce privește sprijinul pentru redeschiderea restaurantelor și altor localuri, Crișan a spus că doar schema Kurzarbeit (care permite companiilor să reducă timpul de lucru, fără a afecta în mod semnificativ salariile angajaților) introdusă anul trecut ar putea ajuta într-adevăr industria ospitalității în următoarele luni. Dar schema, care precizează că statul acoperă o parte din salariu, pare foarte complicată și nu funcționează excepțional, potrivit reprezentantului HORA.

Între timp, pentru a pregăti industria pentru redeschidere, HORA a lucrat cu mai mulți parteneri din sectorul sănătății la un ghid de bune practici pentru a ajuta operatorii să aplice regulile într-un mod corect și coerent.

Dar, parcă pentru a pune sare pe rănile industriei, după toate acuzele de anul trecut, sectorul ospitalității nu a fost considerat suficient de important pentru a-și pune angajații printre cei care pot fi vaccinați în a doua fază.

„Noi, ca industrie, susținem foarte mult campania de vaccinare și am fost foarte dezamăgiți că personalul care lucrează în HORECA nu a fost inclus în etapa a doua de vaccinare. Cumva, industria noastră a fost constant arătată cu degetul de către autorități ca fiind acel mediu în care virusul se răspândește și totuși personalul care lucrează în domeniu nu a fost considerat esențial astfel încât să fie inclus în această etapă prioritară”, a mai spus Răzvan Crișan.

Situația din România nu este însă unică. Aflați dintr-un amplu material realizat de rețeaua EURACTIV ce propuneri au restauratori din întreaga Europă și ce măsuri analizează autoritățile din UE