Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a declarat, joi, la o conferință, că la o absorbție de 80%, pierderile la finalul exercițiului 2007 — 2013 doar din alocările europene se vor ridica la patru miliarde de euro.

"Din păcate, România va pierde foarte mulți bani la finalul acestui ciclu financiar. Această pierdere are multe efecte negative. Proiectele nefinalizate trebuie finanțate din două surse: fie din noul exercițiu financiar 2014 — 2020, fie din bugetul de stat", a explicat Teodorovici, potrivit Agerpres.

Totodată, el a atras atenția că România riscă "un parcurs similar” și în perioada de programare 2014-2020.

"Uitându-mă la oamenii care sunt în structurile care implementează proiectele, pe transport în special, mă întrebam de ce, dacă de-a lungul timpului se schimbă conducerea ministerelor, rezultatele sunt aceleași. Explicația este că problema o reprezintă cei care sunt implicați în mod direct în necesarul de zi cu zi în aceste companii și în special pe contracte”, a spus Teodorovici.

Rată de absorbție de doar 5,18% în primele nouă luni din 2015

În acest moment însă rata de absorbție, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, este de 56,99%.

Ceea ce înseamnă că România ar trebui să-și majoreze cu 23% rata de absorbție în trei luni de zile. Asta după ce în primele nouă luni ale anului, nivelul ratei a crescut cu doar 5,18%.

În ceea ce privește plățile intermediare de la Comisia Europeană, nivelul este de 52,74%, până la 30 septembrie.

În aceste condiții e puțin probabil ca rata de absorbție să ajungă la 80%, mai ales că – potrivit declarațiilor ministrului MFE, Marius Nica – România nici nu mai are o astfel de țintă.

"Având în vedere că nu mai avem întreruperi pe programele din perioada 2007-2013 (...) consider că până la sfârșitul anului putem avea 70% grad de absorbție. O imagine fidelă vom avea în jurul lunii martie 2016 asupra absorbției efective", a declarat, pe 28 septembrie, Marius Nica, pentru Agerpres.

El a arătat că absorbția ar putea fi și mai mare, dacă proiectele pe infrastructură ar fi asumate politic.

"Chiar am prezentat în fața comisiei această necesitate pentru că este un lucru pe care l-au folosit și celelalte state membre: și-au asumat politic dezvoltarea unor proiecte pe infrastructură, le-au pregătit din timp, nu le-a mai schimbat nimeni, nu l-au mai scos pe unul de pe listă ca să-și introducă un proiect dintr-o anumită zonă a țării", a afirmat ministrul, la finalul unei întâlniri cu membrii Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților.