În 2016, România ar trebui să adopte o nouă lege a salarizării bugetare, care să regleze inechitățile și incoerențele din multiplele reglementări care vizează câștigurile celor aproximativ 1,2 milioane de angajați la stat.

De-a lungul timpului au apărut mai multe proiecte ale legii salarizării, dar care nu au fost aplicate din cauza lipsei de resurse, după cum remarca Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, într-un interviu acordat Profit.ro. De altfel, chiar la sfârșitul lunii febrarie, premierul Dacian Cioloș a respins cele trei variante de lucru ale proiectului salarizării unitare, deoarece niciuna nu luase în calcul datele indicate de Ministerul de Finanțe.

Conceptul de salarizare unitară a fost introdus în legislație încă din 2010, iar în șase ani trebuia finalizată așezarea fiecărei funcții în grila stabilită atunci. Însă multe decizii adoptate de atunci au cauzat o serie întreagă de neajunsuri. Salariul minim pe economie a crescut în opt pași în ultimii șase ani, ajungând de la 600 de lei la 1.050 de lei pe lună, iar o nouă majorare este preconizată pentru 1 mai până la 1.250 de lei. Pe de altă parte, în ultimii ani liderii au acordat creșteri salariale pe domenii – precum majorările salariilor profesorilor sau angajaților din sănătate - și nu pe clase de salariați, așa cum au fost ele introduse în legislație. 

Câteva dintre deficiențele din grilă care trebuie corectate, potrivit cursdeguvernare.ro: 

• Suprapunerea celor 24 de clase de la bază, din totalul de 110 clase existente acum în Legea 284/2010.
• Nivelurile diferite de salarizare pentru aceeași funcție, atât în cadrul aceleiași instituții, cât și în instituții diferite
• Salariile de bază ale unor persoane care au vechime în muncă sunt egale cu cele ale persoanelor nou-angajate, fără vechime în muncă, din cauza majorărilor succesive ale salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 600 lei cât era în anul 2010 la 1.250 lei cât va fi în anul 2016;
• Salariile de bază ale unor persoane angajate cu studii superioare se situează la același nivel cu salariile de bază ale persoanelor angajate pe studii medii, datorită majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Proiectul de ordonanță

Guvernul Cioloș a decis ca, în locul unui proiect de lege, să adopte noile reguli ale salarizării printr-o ordonanță de urgență. Dar sindicatele și federațiile bugetare au avertizat că „acest proiect de Ordonanță n-ar face altceva decât să accentueze starea de haos existentă din punct de vedere salarial în sectorul bugetar”.

După discuțiile dintre sindicate și eprezentanții ministerului muncii, „Ana Costea și-a asumat răspunderea de a retrage în mod oficial din cadrul Guvernului acest act normativ. Este un pas înainte în vederea rezolvării problemelor pe care noi le-am semnalat.(...) este un act normativ care trebuie dezvoltat foarte clar chiar dacă este vorba de condiționări financiare și de a-l face funcțional și a corecta disfuncționalități constatate la legea actuală de salarizare”, a spus Bogdan Hossu, președintele CNS Cartel Alfa, citat de Agerpres.

De altfel, potrivit unor surse citate de Profit.ro, Ana Costea și-ar fi înregistat deja demisia la propriul cabinet. Unul dintre consilierii ministrului, Cosmin Andreica, a spus că Ana Costea nu susține proiectul privind salarizarea bugetarilor și va cere în ședința de guvern de miercuri retragerea documentului, iar dacă acest lucru nu va fi acceptat, își va da demisia.

Conform proiectului în discuție, cel mai mic salariu de bază pentru bugetari va fi de 1.250 lei, pentru funcții cu studii medii și generale, iar cel mai mare salariu va fi de 15.000 lei pentru funcția cu cea mai mare responsabilitate în stat – respectiv Președintele țării.

Proiectul de ordonanță de urgență pentru reglementarea salarizării bugetarilor implică un efort financiar brut de 2,344 miliarde de lei. Creșterea netă a salariilor ar fi de 1,503 miliarde de lei, restul de 841 milioane lei fiind impozitele care se întorc la stat.