Orban a prezentat marți soluțiile propuse în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

„Scopul acestei întâlniri este de a avea o primă discuție privitoare la decizia pe care trebuie să o luăm prin hotărâre de guvern privind stabilirea creșterii salariului minim brut pe economie. Sigur că această temă a salariului minim pe economie este o temă în care există o varietate foarte mare de puncte de vedere exprimate, în care, evident, sunt multe puncte de vedere care nu totdeauna converg. În ceea ce ne privește pe noi, am încercat să căutam o soluție de creștere a salariului minim care să țină într-o măsură cât mai mare de niște date obiective din economie, adică, mai precis, încercăm ca această creștere a salariului minim să se facă pe baza unor indicatori economici pe baza unor date care sunt clare și care, pe de o parte, să țină cont de realitățile economice, pe de altă parte să atingă și obiectivul de creștere a salariului minim pe economie”, a spus Ludovic Orban, în debutul ședinței.

Într-o declarație susținută la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a spus că majorarea salariului minim este o măsură necesară. „Creșterea salariului minim este nu doar o solicitare a sindicatelor, este o necesitate și se va realiza.

În susținerea propunerilor privind creșterea salariului minim, Guvernul a prezentat o analiză de impact privind salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2020 care propune trei scenarii.

„Primul scenariu prevede majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei. Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menținere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflației”, se arată în analiza, citată de Agerpres.

Un al doilea scenariu propus prevede „majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei. În plus față de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice: în cazul în care diferența dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%; în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale și până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși un punct procentual; în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale.

Al treilea scenariu propus de Guvern prevede majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoana angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei. „În plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv: coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și „rata naturală” a șomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali. Pentru „rata naturală” a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei BIM11”, se arată în analiza privind creșterea salariului minim.

La finalul întrunirii Consiliului Tripartit, ministrul muncii Violeta Alexandru a susținut că Guvernul nu vrea să impună aceste formule sindicatelor și patronatelor, urmând ca o nouă întâlnire să aibă loc săptămâna viitoare.

„Am convenit asupra analizării acestui material, astfel încât următoarea ședință să aibă loc marți. Acesta este modul în care lucrăm și contăm pe punctul lor de vedere pentru luarea unei decizii. (...) Mi-am exprimat deschiderea la dialog. Nu dorim să luăm decizii peste noapte, nu i-am pus (pe partenerii sociali - n.r.) în fața faptului împlinit”, a spus Violeta Alexandru.