Cerințele suplimentare de capital introduse în OUG 114/2018 sunt negociabile dacă administratorii fondurilor private de pensii vor investi în parteneriate public-private și în proiecte de infrastructură, a spus Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor

Actul normativ adoptat de Guvern fără nicio consultare cu mediul de afaceri în ultimele zile ale anului trecut impune măjorări semnificative de capital pentru societățile care administrează fondurile de pensii.

„Noile cerințe de capital de circa 800 de milioane de euro pun o povară imensă, nejustificată și nesustenabilă asupra industriei, iar acționarii companiilor de administrare văd aceasta ca pe un pas înapoi din direcția unei reforme eficiente a pensiilor în România”, susține Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Acționarii internaționali majoritari ai tuturor celor șapte companii de administrare a fondurilor de pensii private obligatorii din România (Pilonul II) s-au întâlnit la București pentru discuții cu Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice, Darius Vâlcov, consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României, și Leonardo Badea, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), precum și alți membri ai Consiliului ASF.

„Fondurile de pensii nu sunt suficient implicate în economia reală”, a spus Călin Popescu Tăriceanu după întâlnirea cu reprezentanții fondurilor de pensii.

Ce se negociază

Extinderea plasamentelor pe care aceștia le pot face din banii contributorilor și la categorii mai puțin „conservatoare”, în funcție de prioritățile statului, este o condiție pe care Guvernul PSD-ALDE o pune pentru a reduce cerințele suplimentare de capital impuse prin OUG 114 administratorilor de fonduri, la niveluri care, pentru mulți, nu mai justifică rămânerea în piață. 

„Cotele de capitalizare ale fondurilor de pensii private sunt negociabile în măsura în care se va ajunge la o înțelegere cu Guvernul privind investițiile fondurilor în proiectele importante pentru România, în sănătate, energie, infrastructură și sectorul IMM-urilor”, a afirmat ministrul Eugen Teodorovici, potrivit Profit.ro.

Șeful Senatului a insistat că Guvernul nu dorește desființarea Pilonului II de pensii. „Au circulat diverse zvonuri că Guvernul actual, Coaliția, dorește să renunțe la Pilonul II de pensii. Pot să vă asigur (...) că nu poate fi vorba de așa ceva sub nicio formă. Dar măsurile pe care le-am luat au fost, am considerat noi necesare, pentru a spori garanțiile pentru cei care sunt, care fac parte din Pilonul II de pensii, pentru că există în momentul de față o disproporție uriașă între capitalul societăților care administrează fondurile de pensii și numărul de contributori și activele pe care le gestionează”, a spus Tăriceanu, potrivit Agerpres.

„Fondurile de pensii adoptă în general o politică mai prudentă și preferă să investească în instrumente foarte sigure, însă am dat exemplu altor fonduri din alte țări, fonduri care investesc și în activități care țin de zona servicii, industrială ș.a.m.d.”, a mai spus Tăriceanu.

Propuneri necesare pentru „un compromis acceptabil” 

El a precizat că ambele părți urmează să vină cu noi propuneri care să ducă la un „compromis acceptabil”, subliniind că Guvernul își dorește o implicare a fondurilor de pensii prin investiții în parteneriate public-private, în proiecte mari de infrastructură.

„Care este câștigul pe care vreau să-l aibă Guvernul și România, o implicare a fondurilor de pensii în economie prin investiții, despre care au spus că da, pot să le ia în considerare: în parteneriate public-private, în proiecte mari de infrastructură, lucruri care până în acest moment nu s-au întâmplat. Trebuie să existe și oportunitățile, dar și legislația să permită acest lucru, deci avem de lucrat împreună în acest domeniu și sunt absolut convins că vom ajunge la o soluție satisfăcătoare pentru ambele părți”, a subliniat șeful Senatului.

Limite legislative

Legislația care reglementează plasamentele fondurilor de pensii permite doar cumpărarea de acțiuni listate la bursă și cu limită maximală în total portofoliu, legiuitorul considerând că banii contributorilor puși deoparte pentru pensia privată trebuie plasați în instrumente cu risc mic, majoritar în depozite bancare lichide și în titluri de stat. 

Administratorii de pensii s-au angajat „să exploreze opțiuni de lărgire a universului investițional, inclusiv căutând cele mai bune practici europene și internaționale în materie, urmând să trimită aceste informații către autoritățile relevante”, potrivit APAPR, care a precizat că reprezentanții părții române au solicitat informații suplimentare legate de practica altor state referitoare la cerințele de capital.

„Acționarii au reconfirmat interesul deja manifestat în ultimii ani de administratori în diversificarea universului investițional, astfel încât fondurile de pensii private să fie implicate și mai mult în finanțarea economiei românești, ținând cont în primul rând de interesul participanților”, precizează APAPR.

Administratorii de pensii își doresc modificarea cât mai rapidă a OUG 114/2018 „pe baze fundamentate economic, care să asigure dezvoltarea și pe viitor a Pilonului II de pensii private în România, precum și restabilirea încrederii pe piețele financiare”, dată fiind urgența termenelor aplicabile în prezent.

Administratorii de Pilon II gestionau la finalul anului trecut fonduri de pensii de 10,2 miliarde de euro în conturile a 7,25 de milioane de beneficiari. APAPR susține că administratorii au obținut în toată perioada de funcționare un randament mediu anualizat de peste 8%, cel mai ridicat dintre toate sistemele similare din Europa.