În ultima perioadă, niciun director nu a rezistat la manșa companiei naționale de transport aerian mai mult de câteva luni. Nu e de mirare astfel că Tarom nu reușește să iasă din pierdere, iar cota sa de piață continuă să scadă.

Numit în februarie, Eugen Davidoiu a rezistat ca director general al Tarom doar ceva mai mult de șase luni. Predecesorul său, Dan Plaveti, a stat tot șase luni în funcție, ce-i drept ca interimar. În august 2016, Plaveti îl înlocuise pe Gabriel Stoe, care, la rândul său, preluase șefia Tarom de la belgianul Christian Heinzmann.

Acum, Ministerul Transporturilor trebuie să numească un nou șef al companiei naționale, dar obiectivele rămân aceleași: „Ministerul își dorește relansarea companiei Tarom din punct de vedere economic, deschiderea de noi rute, achiziționarea de aeronave, o eficientizare a sistemului de mentenanță la aeronavele existente pentru că sunt cheltuieli foarte mari pentru mentenanța flotei pestrițe pe care o avem acum formată din Boeing, ATR și Airbus”, spunea ministrul Răzvan Cuc, în februarie, când numea un fost șef de la Societatea Națională a Lignitului Oltenia și Electrica Serv la conducerea companiei de transport aerian.

De ce și-a depus Davidoiu demisia luni, când abia duminică spunea că se consideră fără pată?

„Nu are cum să scoată în evidență (Corpul de control al premierului - n.r.) deficiențe în perioada mea, am fost foarte eficient, am luat două avioane care funcționează și creează profit companiei, am reorganizat și continui să reorganizez compania. Deficiențele sunt în spate, nu sunt la mine, eu nu voi demisiona, pentru că nu am de ce. Voi pleca când voi dori eu, pentru că am muncit acolo și nu mi-am bătut joc. Dar voi pleca, pentru că sunt sătul!”, a susținut Davidoiu, într-o declarație pentru Digi24.

Declarația venea după ce premierul MIhai Tudose a atacat situația companiei Tarom, care ar avea „o pierdere istorică”. După primele șase luni ale acestui an, Tarom înregistrează pierderi de 104 milioane de lei.

Ani de pierderi

Ce-i drept, compania de transport aerian nu a mai raportat profit de un deceniu. În ultimii ani, pierderile s-au mai redus, dar nu neapărat ca urmare a performanțelor manageriale, ci pe fondul unui context favorabil al prețurilor la combustibil, unul dintre cele mai importante costuri ale unei companii aeriene.

Pentru acest an, Tarom estimează o pierdere de 41,2 milioane de lei, ceva mai redusă față de nivelul de aproape 47 milioane de lei din 2016, dar îndepărtată de obiectivul trasat de ministrul Cuc, care spunea la sfârșitul lunii mai că „prognoza economică pentru Tarom este practic ca la sfârștiul anului să închidă pe zero, nicio pierdere”, potrivit Profit.ro.

Doar o lună mai târziu, compania închidea primul semestru cu un deficit mai mult decât dublu pierderii din întregul an anterior.

Pierderile au mers mână în mână cu scăderea veniturilor și cu pierderea cotei de piață, acum Tarom fiind doar a treia companie de transport aerian de pe piața locală după numărul de pasageri transportați, în urma companiilor low-cost Wizz Air și Blue Air.

Ani de discuții contradictorii

Nu mai departe de anul trecut, inspectorii Guvernului au analizat activitatea companiei Tarom pentru a afla cauza disfuncționalităților din activitatea companiei. De altfel, ultimii ani au fost marcați de nenumărate discuții cu privire la managementul companiei, în special activitatea lui Heinzmann, cel care a condus compania din noiembrie 2012 până când a fost revocat de Ministerul Transporturilor, în prima parte a anului trecut.

De altfel, tot mandatul lui Heinzmann a fost marcat de diverse acuze, încă de când un Consiliu de Administrație format din Dan Pascariu, Valentin Macec, Ciprian Lăduncă, Marius Ghenea și Dumitru Prunariu i-au redus acestuia mandatul de la patru la un singur an, ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor. 

Tarom a fost prima companie de stat care a primit „management privat”, conform unui act normativ adoptat la finalul lui 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, însă tot procesul a debutat cu stângul și apoi a mers din gafă în sincopă.

Primul Consiliu de Administrație privat al unei companii publice din România a selectat un manager, în toamna lui 2012, dar acesta nu a mai semnat până la urmă contractul, ceea ce a făcut ca Heinzmann să devină șeful Tarom. La doar câteva luni de la numire, membrii CA își manifestau public nemulțumirea privind activitatea directorului general, reproșându-i întârzieri majore în activitățile ce trebuiau îndeplinite, conform planului de management, precum „înghețarea angajărilor, raționalizarea achizițiilor, renegocierea contractelor cu furnizorii, precum și pregătirea restructurării companiei”.

Apoi, unul dintre administratori (Nicolae Demetriade) a fost împins director executiv, în coasta directorului general, fără a conta că Demetriade mai fusese în trecut șef la Tarom și lăsase și el compania pe minus. Consiliul de Administrație i-a redus mandatul lui Heinzmann la doar un an, dar ministrul transporturilor din acea perioadă, actualmente membră a Parlamentului European, Ramona Mănescu, i-a luat partea lui Heinzmann și a schimbat toți administratorii companiei.

Consiliul de Adminisrație s-a tot schimbat în anii care au urmat, belgianul a mai rezistat peste doi ani la frâiele companiei, iar conducerea succesivă a Ministerului Transporturilor i-a reproșat lipsa de interes și responsabilitate și neîndeplinirea indicatorilor financiari în 2014 și 2015. Patru directori mai tărziu, situația financiară a Tarom nu dă semne că s-ar fi schimbat.

Flotă învechită

În pofida declarațiilor de acum cinci ani și pierderilor raportate încă din 2008, nici flota nu s-a schimbat prea tare. Tarom operează în prezent 23 de aeronave: 4 Airbus, 9 ATR și 10 Boeing, după ce a renunțat anul trecut la două Airbus A310 cumpărate acum 25 de ani. În afară de două avioane Boeing luate în leasing în acest an, restul flotei a fost achiziționat între 1993 și 2009. 

Liderii PSD au zis de nenumărate ori că vor să cumpere cel puțin 20-30 de avioane pentru Tarom, dar în afară de cele două luate deja, conducerea companiei nu a anunțat datele la care vor intra următoarele aeronave, deși Liviu Dragnea avansase data de 1 septembrie pentru startul achiziției a 20 de noi avioane.

Acum, după demisia lui Davidoiu, Dragnea spune că nu îl interesează cine conduce Tarom, ci doar ca „această companie să devină ceea ce s-a stabilit în programul de guvernare - o companie aeriană puternică, stabilă și profitabilă”.

Colegul de coaliție Călin Popescu-Tăriceanu crede că Tarom are nevoie de un „un management profesionist, care să fi lucrat, să aibă experiență în domeniul aviației, un consiliu de supraveghere, cu oameni cu experiență”.

Până acum, politicienii din România nu au reușit să pună Tarom pe picioare nici cu oameni din sectorul aviației, nici cu energeticieni. Vor reuși oare cu numirea unui al cincilea manager în mai puțin de doi ani?