Statele din Europa Centrală și Europa de Sud-Est au nevoie de o extindere a infrastructurii energetice, iar Comisia Europeană dorește să finanțeze anumite proiecte prioritare.

Proiectul gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) va fi finalizat în toate cele patru state implicate, conform unui memorandum de înțelegere semnat joi la București, a declarat ministrul român al energiei, Toma Petcu. Anterior, compania națională de transport a gazelor, Transgaz, anunțase că partea ungară dorește să se retragă din proiect, unul dintre cele mai importante proiecte de cooperarea energetică în regiune, parțial finanțat din fonduri europene.

„Suntem într-o fază foarte avansată cu proiectul BRUA. Am emis autorizația de construire, avem proceduri în derulare pentru atribuirea lucrărilor de construire, pentru partea de proiectare și partea de echipamente pentru stații au fost semnate deja contractele și urmează ca în decembrie să fie semnate contractele pentru partea de execuție și este în procedură de a fi finalizată achiziția de conductă", a spus Petcu, potrivit Agerpres.

Uniunea Europeană este extrem de interesată de dezvoltarea unei rețele mai ample de gaze în această parte a continentului, după ce „simulările de criză” ale Comisiei au arătat, în 2014, că regiunea este extrem de vulnerabilă în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze de către furnizorul său cel mai important și, în multe cazuri, unic - Rusia. Comisia a lansat în 2015 inițiativa CESEC, cu scopul de a garanta faptul că toate țările din Europa Centrală și de Sud-Est (Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia și Slovenia) au acces la un mix energetic mai variat și sunt interconectate în mod corespunzător la restul Europei. A patra reuniune a CESEC a avut loc la București, cu participarea a doi comisari europeni, miniștrii energiei din 9 state membre și din 8 părți contractante la Comunitatea Energiei (Macedonia, Serbia, Ucraina, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Republica Moldova).

BRUA, deblocat

Proiectul BRUA este important pentru Comisia Europeană și trebuie să se materializeze, iar Executivul european va face toate eforturile necesare pentru ca acesta să continue, a spus comisarul european pentru energie și schimbări climatice, Miguel Arias Canete, la finalul reuniunii CESEC.

„Când am avut criza gazelor, am descoperit că suntem vulnerabili și am învățat două lecții. Prima dintre ele este că este nevoie de interconectări și, pentru a avea solidaritate, avem nevoie de reverse-flows (transportul gazelor în ambele sensuri - n. r.). Când am stabilit lista priorităților, BRUA era una dintre ele, deci pentru Comisia Europeană este un proiect important, care trebuie să se materializeze. Este adevărat că au fost câteva evenimente recente, dar prima fază are deja finanțarea, prima fază va merge mai departe, iar Comisia va face tot efortul necesar ca proiectul să continue. Conductele sunt dificil de realizat”, a spus Canete. 

Potrivit acestuia, anul trecut, Comisia Europeană a acordat României un împrumut de aproape 180 de milioane de euro pentru prima fază a proiectului, iar țara noastră a promis că o va finaliza până în 2020.

Ministrul Toma Petcu a spus că își dorește ca BRUA să demareze în același timp în toate cele patru state, nu doar în România, ci și în Bulgaria, Ungaria și Austria, și mi-aș dori ca el să se finalizeze, și faza I, și faza a II-a în același timp, altfel obiectivul pentru care a fost aprobat și finanțat acest gazoduct nu ar fi realizat. Ne-am asumat toți miniștrii și Comisia Europeană acest lucru”, a spus Petcu.

„În cadrul memorandumului semnat astăzi, toate țările au convenit și s-a stabilit foarte clar că va fi o interconectare pe reverse-flow, adică în ambele sensuri, în toate cele patru state”.

Cooperare pe toate piețele energiei

Memorandumul de înțelegere (MoU) semnat de toți miniștrii prezenți la București completează inițiativa CESEC existentă, cu o abordare comună privind piețele energiei electrice, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile de energie, a anunțat Comisia Europeană.

„Cooperarea în cadrul CESEC a devenit povestea unei reușite exemplare, care dovedește că soluția constă în solidaritate. Mulțumită realizărilor rapide obținute în domeniul gazului, extindem domeniul de aplicare al cooperării la sectorul electricității, al surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice. Prin urmare, el va acoperi toate dimensiunile acestui proiect de solidaritate europeană care este uniunea energetică”, a spus Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetică.

Memorandumul cuprinde, de asemenea, o listă de proiecte prioritare pentru a crea o piață regională a energiei electrice interconectată, precum și măsuri specifice pentru a stimula sursele regenerabile de energie și investițiile în eficiența energetică într-o regiune cu un mare potențial de creștere în aceste domenii. Au fost, de asemenea, convenite foile de parcurs naționale pentru îmbunătățirea acordurilor comerciale din regiune, informează Comisia Europeană.

„Mulțumită angajamentului politic la nivel înalt la care am asistat astăzi și mobilizării inteligente a fondurilor UE, vom continua să realizăm infrastructura energetică necesară regiunii. Prin extinderea domeniului de aplicare al CESEC dincolo de gaz, vom asigura accesul efectiv la surse alternative de energie, vom promova competitivitatea și prețurile scăzute, realizând totodată decarbonizarea economiilor din regiune”, a spus și comisarul Canete.

În cadrul reuniunii, a fost parafat Acordul de grant din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru terminalul de GNL de la Krk în Croația și au fost lansate două noi grupuri de operatori de sisteme de transport de gaze: unul cu privire la punerea în aplicare a fluxului invers în sistemul de gazoducte transbalcanic și celălalt pe așa-numitul „coridor vertical” dintre Bulgaria, Grecia, România și Ungaria; ambele urmând să fie facilitate de Comisia Europeană.