Franța - ​​cu sprijinul Italiei, Spaniei, Țărilor de Jos și Poloniei – a dat un nou impuls promovării reformelor care vizează o integrare mai aprofundată a piețelor de capital și un sistem centralizat de supraveghere. Parisul susține că reformarea piețelor financiare ar ajuta la valorificarea capitalului privat pentru nevoile uriașe de investiții aleEuropei în sectorul apărării și pentru tranziția ecologică, în valoare de sute de miliarde de euro pe an.

Dar această idee nu pare să fie împărtășită de majoritatea celor 27 de state membre UE, care se tem să cedeze Bruxelles-ului controlul național și mai multe competențe de supraveghere. Subiectul oferă prilejul unei dezbateri aprinse la summitul liderilor UE, cărora miniștrii de finanțe le-au transferat problema modului în care se va merge înainte cu așa-numita uniune a piețelor de capital (CMU). „Liderii nu se vor pune de acord pe această temă și este util să fie cunoscut adevărul despre aceste poziții”, a spus un diplomat de rang înalt implicat în negocierile de dinaintea summitului.

O țară care ar putea înclina balanța este Germania. Deși Berlinul se opune în mod tradițional unei centralizări suplimentare a supravegherii, recent a susținut o revigorare a proiectului CMU, sugerând că cel puțin o parte a coaliției de guvernământ din Germania este în favoarea lui.

Însă ministrul de finanțe, Christian Lindner, rămâne împotriva acordării de competențe de supraveghere Bruxelles-ului, pe motiv că ar crea costuri suplimentare pentru industria financiară a țării. Pe de altă parte, cancelarul Olaf Scholz a declarat, la un summit recent, că integrarea piețelorde capital ar trebui să fie o prioritate de top în încercarea de a opri ieșirile de capital din Europa către SUA. „Este pentru prima dată când există o voință politică puternică. Aceasta este o necesitate pentru a putea finanța tranziția, productivitatea,apărarea și nevoile noastre sociale”, a spus un diplomat UE care susține reformele. Proiectul de concluzii ale summit-ului, care este încă în negociere, solicită să fie demarate „fără întârziere” măsurile pentru „crearea unor piețe europene de capital cu adevărat integrate”.

Măsurile includ transferul către organul de supraveghere al piețelor financiare din UE, Esma, cu sediul la Paris, a supravegherii directe a „organismelor sistemice responsabile de capitalurile transfrontaliere și piețele financiare”. Se solicită, de asemenea, armonizarea legislației privind insolvența și impozitul pe profit pentru companii, dezvoltarea unui produs de investiții la nivelul UE care să valorifice cu efect de levier banii privați economisiți de europeni și să încurajeze securitizarea prin modificarea normelor de supraveghere preventivă. Aceste măsuri fac parte din viziunea pentru uniunea piețelor de capital formulată în urmă cu aproape un deceniu și rămân extrem de controversate. Într-o întâlnire a ambasadorilor UE, desfășurată miercuri, Luxemburgul s-a plasat în fruntea unui grup de state care au ridicat obiecții, printre acestea numărându-se Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Irlanda, Croația, statele baltice, Malta, România și Slovenia, potrivit unor surse familiare discuțiilor.

Aceste țări se tem că supravegherea centralizată va crea costuri suplimentare pentru industria lor financiară națională și va oferi piețelor mai mari un avantaj competitiv. Unii se opun, de asemenea, armonizării legilor fiscale, o problemă spinoasă în UE, pentru care este nevoie de sprijin unanim. Luc Frieden, prim-ministrul Luxemburgului, a spus că reforma pieței de capital a UE este necesară pentru a evita reglementarea și concentrarea excesive, „susținute de unele țări”. 

Charles Michel, care în calitate de președinte al Consiliului European este responsabil cu prezidarea summitului, a recunoscut că centralizarea supravegherii este probabil cel mai controversat punct în rândul liderilor, care trebuie să acționeze cu unanimitate pentru a se putea merge înainte în această privință. „Singurul mod în care acest lucru poate merge mai departe este dacă avem o idee reală despre exact unde se află cu adevărat cetățenii”, a spus diplomatul de rang înalt.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA