Dar întotdeauna cercetările au necesitat finanțare și nu întotdeauna fondurile alocate au fost suficiente. Primii oameni de știință ai epocii moderne au fost deseori finanțați de persoane avute, alteori și-au plătit experimentele din banii obținuți din alte slujbe, iar mai târziu guvernele sau companiile private au devenit cei mai importanți susținători ai cercetării științifice.

Dacă unele domenii sunt mai interesante pentru finanțatori - cum ar fi, să spunem, descoperirea unui nou medicament - și pentru că rezultatul cercetării poate fi mai ușor valorificat ulterior, alte subiecte de cercetare sunt mult mai puțin predispuse obținerii unor venituri certe, chiar dacă studiile se soldează cu rezultate răsunătoare.

Cercetarea de frontieră, care se desfășoară în general în zone dificil de investigat, cu metode atipice, cu rate reduse de succes, are deseori rezultate ce nu pot fi anticipate, fiind astfel mai greu de finanțat. Dar cercetarea de frontieră este adesea menționată când vine vorba de descoperiri care produc schimbări majore în societate sau economie.

Ca urmare, autoritățile au propus diverse instrumente pentru a susține asemenea proiecte. În cadrul Programului UE pentru cercetare și inovație, Consiliul European pentru Cercetare (ERC) este un instrument esențial. ERC promovează cercetarea de frontieră de nivel internațional, realizată de echipe individuale în orice domeniu al cercetării științifice și tehnologice de bază care intră sub incidența Orizont 2020, inclusiv ingineria, științele sociale și umaniste.

Cercetarea de frontieră pe care o sprijină Consiliul European pentru Cercetare este selectată în funcție de criterii de excelență și urmărește încurajeze spiritul de inițiativă și să combine flexibilitatea cu o atitudine responsabilă. 

Până acum, ERC a finanțat peste 9.500 de proiecte în întreaga Uniune, iar 70-80% dintre acestea au dus la descoperiri majore sau un progres considerabil în aria lor.

În România, ERC a acordat finanțări pentru șase proiecte, cu o valoare totală de peste 6,3 milioane de euro.

Profesorul de la Automatică și corectarea rețelelor

Unul dintre cele șase proiecte de cercetare este condus de un conferențiar universitar de la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București.

În cei opt ani de când a revenit în România după un doctorat la Londra, Costin Raiciu a fost parte în mai multe proiecte de cercetare. Dar în 2017, Raiciu a fost coordonatorul singurului proiect din România care a obținut o finanțare europeană de la ERC.

Proiectul „CORNET - Provably Correct Networks”, care beneficiază de o finanțare de 1,325 milioane de euro pentru o perioadă de cinci ani, are drept scop dezvoltarea unui model de verificare a configurării rețelelor de calculatoare.

„Proiectul este despre verificarea de rețele, care au ajuns, să zicem, coloana vertebrală a societății. Este greu de imaginat ce s-ar întâmpla dacă n-am avea internet, chiar și în România, timp de două zile, pentru că sunt multe lucruri care depind de Internet”, a declarat, într-o discuție cu EURACTIV, Costin Raiciu.

El a explicat că rețelele de calculatoare din prezent au devenit programabile, putând fi configurate mult mai mult decât în urmă cu doar câțiva ani, dar acest proces de configurare poate introduce și erori, care se pot dovedi extrem de costisitoare sau pot duce la importante breșe de securitate.

„Proiectul meu este despre cum ne asigurăm că rețelele sunt demonstrabil corecte și nu mor, nu te trezești că a picat o rețea întreagă... Baza proiectului este că procesarea de rețea este destul de simplă, că instrumentele folosite nu sunt la fel de puternice ca în cazul unui calculator”, a continuat cercetătorul.

Algoritmii dezvoltați de echipa condusă de Raiciu urmăresc să facă o verificare automată a produselor software de configurare a echipamentelor de rețea. Uneltele create într-un laborator din Universitatea Politehnică identifică bug-uri (erori de programare) și încearcă să le rezolve automat, dar și joacă rolul „avocatului diavolului”, după cum spune coordonatorul echipei, adică încearcă să vadă în ce măsură pot fi exploatate de atacatori acele erori dacă nu sunt rezolvate.

De ce sunt puține proiecte din România

Reîntors în România după doctorat pentru un proiect de cercetare, Raiciu s-a mai implicat apoi în alte șapte proiecte, unele dintre ele finanțate de UE. 

În România nu se poate face cercetare fără finanțare, spune el, adăugând că este nevoie de banii din aceste granturi pentru a completa veniturile personale, altfel cea mai mare parte a celor din mediul universitar vor migra spre companii private, mai ales că salariile din domeniul IT sunt cu mult peste cele din educație.

Și totuși, numărul solicitanților de granturi din România este redus, astfel că reprezentanții Consiliului European pentru Cercetare au venit în acest an la București pentru a discuta despre finanțările ce pot fi oferite.

România are o rată de succes de 2,6% în apelurile de proiecte ERC, finanțate din bugetul Orizont 2020. Șase cercetători de la instituții din România au câltigat granturi de la ERC, dar numai 641 de solicitări au fost primite din România până în 2018.

În discuția cu reprezentanții Consiliului, cercetătorii și universitarii români au explicat că sunt deseori nevoiți să predea un număr mare de ore pentru a-și asigura un venit decent, astfel că le rămâne prea puțin timp pentru munca de cercetare. Pe de altă parte, unii potențiali aplicanți au menționat natura competitivă a granturilor ERC care îi face reticenți să aplice.

Reprezentanții ERC cred însă că evenimentul organizat în iunie îi va ajuta pe mulți cercetători să-și depășească reticența și să pășească pe urmele celor șase care au primit granturile solicitate.

UPDATE 10.12: Pe 10 decembrie, ERC a anunțat o nouă serie de câștigători ai unor granturi în valoare totală de peste 600 milioane de euro. Dar niciun român nu se regăsește pe lista celor 301 oameni de știință și cercetători care vor desfășura proiecte în centre universitare și de cercetare din 24 de state europene.

ERC a anunțat că a primit 2.453 de propuneri de proiecte de cercetare, din care circa 12% vor fi finanțate, urmând să creeze aproximativ 2.000 de locuri de muncă pentru absolvenți de studii doctorale, doctoranzi sau alte persoane care vor lucra cu cercetătorii care au obținut cele peste 300 de granturi.