Numărul bibliotecilor din România a scăzut, în perioada 2007-2015, cu peste două mii de unităţi la puțin peste 10.000, în timp ce al muzeelor a crescut în ultimii cinci ani, la fel şi numărul vizitatorilor, arată datele statistice.

Şi filmele produse în ţară au cunoscut o creştere, în special în ceea ce priveşte serialele de televiziune. În decurs de cinci ani, numărul monumentelor intrate în restaurare s-a înjumătăţit, dar a crescut cel al instituţiilor şi companiilor de spectacole, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), citate de news.ro.

Ministerul Culturii a deschis procesul de consultare publică privind Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei pentru cultură şi patrimoniu naţional 2016-2020. Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus  consultării publice se pot depune până la data de 23 noiembrie.

Astfel, pe site-ul ministerului a fost publicată o anexă care conţine date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), care a analizat domeniile culturale, comparând date din anii 1990, în anumite cazuri, şi 2010, cu cele din 2015.

În ceea ce priveşte bunurile culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional, numărul total al acestora este de 46.772, dintre care cele mai multe se află în zona Bucureşti-Ilfov (16.111). În funcţie de domeniu, cele mai multe aparţin arheologie (8.679), numismaticii (8.361) şi etnografiei (8.269).

Dacă în 2010 au intrat în restaurare 304 monumente, pentru care suma totală alocată în Programul Naţional de Restaurare (PNR) a fost de 48.503.960 de lei, cinci ani mai târziu, numărul lor a scăzut la 164, pentru care în PNR au fost alocaţi 23.554.956 de lei.

Lucrările recepţionate au cunoscut şi ele un declin: 39 (2006), 18 (2010), 7 (2014) şi 15 (2015).

Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) a finanţat, în 2010, 83 de proiecte culturale, cu 1.869.611 lei. În 2015, instituţia a alocat 4.704.984 de lei pentru 115 proiecte culturale. Referitor la proiectele editoriale, AFCN a finanţat 57, în 2010, cu 1.651.880 de lei, ajungând la 187 de proiecte, în 2015, pentru care a alocat 3.727.250 de lei.

Numărul bibliotecilor din ţară, al volumelor existente aici şi al celor eliberate este, din 2011 în 2015, în continuă scădere. Dacă în anul 2007, în România existau 12.366 de biblioteci, în 2015 au fost înregistrate 10.111. În cazul bibliotecilor orăşeneşti, numărul a scăzut din 2007 (266) până în 2015 (259), cu o creştere de 2 unităţi în 2009. În mediul rural, în anul 2007 existau 2.635 de biblioteci, iar în 2015 au rămas 2.052.

În bibliotecile din România existau, în 2011, 172.306.882 de volume, iar numărul lor a ajuns, în 2015 la 165.449.585. Bibliotecile au eliberat în 2011 un număr de 54.683.835 de volume, iar în 2015, 40.637.731 volume.

Numărul muzeelor a crescut în perioada 2011 - 2015, de la 709 la 738, la fel şi numărul vizitatorilor: în 2010, 8.900.425 de persoane au vizitat muzeele din ţară, pentru ca în 2015, numărul lor să ajungă la 13.051.886.

Instituţiile şi companiile de spectacole s-au înmulţit în decurs de cinci ani. În 2011, numărul lor era de 709, pentru ca în 2015, el să ajungă la 738.

Numărul de cinematografe şi instalaţii cinematografice la nivel naţional a scăzut dramatic din 1990. La acea dată, în România, potrivit INS, existau 4.637 de cinematografe. În 2010, numărul lor a ajuns la 67, urmând o creştere, în 2010, la 80, pentru ca în 2014 să ajungă la 77.

În schimb, numărul de filme produse în România a crescut. Cât priveşte lungmetrajele şi mediumetrajele, INS a înregistrat: 19 producţii, în 2010, 14, în 2011, 20, în 2012, 27, în 2013 şi 29, în 2014.

Cea mai mare creştere în anii 2013 şi 2014 a cunoscut-o producţia de filme seriale pentru televiziune: 191 (2010), 76 (2011), 41 (2012), 149 (2013) şi 426 (2014).

Sectorul cultural din România nu beneficiază de un document strategic asumat la nivelul întregului Guvern pe termen mediu şi lung, care să poată constitui baza întregului sistem de planificare culturală de la nivel naţional, capabil să ofere coerenţă, continuitate şi care să permită fundamentarea  documentelor strategice de nivel regional, judeţean şi local, precum şi a documentaţiilor operaţionale pentru programe şi proiecte cu fonduri publice.

Ministerul Culturii a transmis vineri proiectul strategiei pentru perioada 2016 - 2020, cu menţiunea că este vorba despre un document de politici publice pe termen mediu care defineşte, în principiu, politica Guvernului României în domeniu, conturând un orizont al activităţii publice pentru o dezvoltare culturală echilibrată, durabilă, inteligentă, în beneficiul tuturor celor direct implicaţi în activităţi culturale şi al societăţii în ansamblul său, mai notează news.ro.