22 organizații și mișcări civice, alături de peste 250 de profesori universitari și cercetători din România și străinătate, îi solicită printr-o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis, în calitate de promotor al unei Românii educate, să-și precizeze poziția față de propunerile de modificare a regulilor de analiză a plagiatelor. 

Semnatarii scrisorii deschise îi cer președintelui României să ia atitudine publică față de recenta inițiativă legislativă a ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, de modificare a legislației CNATDCU, prin care sunt create mecanisme legale de salvare a plagiatorilor, dar și instrumente care vor îngreuna sau vor face imposibilă emiterea unor verdicte de plagiat.

”Proiectul de modificare a Regulamentului de Organizare și Funcționare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și în special a metodologiei de analiză a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat, aflat în dezbatere publică în acest moment, reprezintă o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor și încurajează frauda academică”, se arată într-un comunicat.

Printre semnatarii scrisorii se numără atât academicieni, cât și un număr important de actuali și foști membri ai CNATDCU, dar și membri ai altor organisme consultative ale Ministerului educației, precum Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) și Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS).

Lista rămâne deschisă, astfel încât cei care doresc să se alăture acestui demers pot semna în continuare aici: https://forms.gle/evERF4QcR1tsCzuB6

Amnistiere mascată a plagiatorilor

Reamintind că proiectul a fost pus în dezbatere publică de Ministerul educației pe 13 iulie 2021, semnatarii scrisorii consideră că modificările propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu reprezintă ”o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor și îi favorizează pe cei vinovați de fraudă academică”.

Proiectul a fost pus în dezbatere publică, deși a fost respins de Consiliul general al CNATDCU cu 15 voturi ”împotrivă” și 3 abțineri. 

În plus, schimbările creează mecanisme legale de salvare a plagiatorilor, dar și instrumente care vor îngreuna – sau chiar vor face imposibilă – emiterea unor verdicte de plagiat.

Cea mai periculoasă capcană mascată a acestui proiect de modificare a legislației CNATDCU o reprezintă - în opinia semnatarilor scrisorii - analizarea unei teze de doctorat in integrum.

”O teză de doctorat poate fi declarată plagiată și dacă în conținutul ei se regăsesc câteva pagini plagiate, nefiind necesară analizarea ei in integrum pentru a se emite un verdict. La fel de bine, într-o teză de doctorat se poate constata plagierea unei idei, care se poate concentra într-o singură pagină. În multe situații, verificarea integrală a unei teze de doctorat este imposibil de realizat din cauza limitărilor obiective pe care le poate avea o comisie de analiză: accesul la surse bibliografice sau cunoașterea de către experți a tuturor lucrărilor publicate vreodată pe un anumit subiect/domeniu. De asemenea, analizarea in integrum a unei teze de doctorat poate prelungi excesiv de mult emiterea unui verdict, ducând la o tolerare de facto a plagiatelor pe perioade care pot să acopere aproape întreaga carieră academică sau profesională a unor persoane bănuite de plagiat”,

se arată în scrisoare.

În prezent, deși termenul legal de emitere a unui verdict este de 45 de zile și se analizează strict doar porțiunile sesizate de un reclamant, există teze de doctorat pentru care nu s-a emis un verdict nici după cinci ani de la înregistrarea unei sesizări: ”Este ușor de înțeles de ce obligativitatea analizei in integrum ar putea duce la amânarea unui verdict sine die”.

O altă propunere cu care semnatarii nu sunt de acord statuează că lucrări excluse din analiză din motive operaționale nu mai pot fi invocate niciodată în sesizările de plagiat:

”Prin această măsură se încearcă eliminarea posibilității de a depune o nouă sesizare pentru o parte dintr-o teză de doctorat care a fost declarată neplagiată fie într-un mod părtinitor, fie din cauza unor limitări obiective, dar temporare. S-ar putea ajunge, astfel, la situații în care unei persoane să-i fie refuzat dreptul legitim de a face o sesizare, chiar dacă este vorba despre un autor care constată că el însuși a fost plagiat într-o teză de doctorat. Astfel, deși un autor plagiat ar putea identifica dovezi solide de plagiat care nu au fost analizate din toate perspectivele de o comisie anterioară, acesta nu ar putea să depună o nouă sesizare”.

O altă modificare majoră vizează excluderea UEFISCDI din procedura de sesizare a plagiatului și la înființarea unei noi structuri - Serviciul Secretariat CNATDCU - ale cărei atribuții vor include pronunțarea asupra condițiilor de admisibilitate a unei sesizări care se referă la conținutul științific al unei teze de doctorat.

În plus, propunerile ministrului educației introduc un nou filtru – un aviz al Direcției Juridice a Ministerului Educației – care ar urma să-și dea obligatoriu acordul, în premieră istorică, pe procedura de admitere a unei sesizări de plagiat. 

”Această procedură de triere birocratică a sesizărilor prin Serviciul Secretariat CNATDCU devine un instrument de selecție a priori, de către persoane care nu au competențele necesare pentru a se pronunța asupra conținutului științific al tezelor de doctorat, care acoperă toate domeniile doctorale recunoscute prin legislația românească”,

explică specialiștii, adăugând că, în prezent, CNATDCU funcționează prin intermediul unor comisii de specialitate, în care cadre didactice și cercetători cu o mare expertiză pe un anumit domeniu academic analizează tezele de doctorat și de abilitare. 

Reprezentanții mediului academic îi atrag atenția președintelui Klaus Iohannis că toate aceste modificări sunt contrare demersului declarat al "României Educate” de promovare a unei "culturi a integrității” în mediul universitar, una în care "buna guvernanță, etica și integritatea devin valori fundamentale” până în 2030.

”Un sistem academic care nu se află sub semnul integrității este un sistem fără viziune, sortit eșecului, iar România contemporană nu își poate permite un eșec sistemic la nivelul învățământului doctoral și al cercetării științifice”, spun ei, amintindu-i președintelui Iohannis că a vorbit, încă din primul său mandat, despre ”a-i sancționa pe cei care au copiat și pentru a salva bunul renume al celor care nu au copiat” și despre datoria instituțiilor României de a trasa o demarcație fără de echivoc între meritocrație și impostură.

”În calitatea dumneavoastră de inițiator al proiectului ”România Educată”, vă solicităm pe această cale să împiedicați transformarea propunerii de modificare a Regulamentului de Organizare și Funcționare a CNATDCU, inițiată tocmai de ministrul pe care l-ați desemnat să implementeze proiectul, într-o modalitate legală de salvare a plagiatorilor, transmit semnatarii scrisorii deschise.