Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a stabilit că procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, nu a plagiat în lucrarea de doctorat și propune să nu îi fie retras titlul de doctor.

Cel puțin, nu în totalitate. Șefa DNA a preluat unele pasaje din documente fără a le cita conform normei academice, dar acestea reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce înseamnă aproape 4% din teză, spun cei trei experți care au evaluat teza de doctorat a lui Kovesi în raportul ce a fost însușit de Consiliul General al CNATDCU.

În plus, în opinia Comisiei de lucru, însușită de Comisia de științe juridice și de Consiliul General, retragerea titlului de doctor a lui Kovesi ar fi o sancțiune excesivă și neadaptată pentru că "împrumuturile neautorizate sunt fraze care nu conțin idei originale sau particulare, ci sunt făcute din generalități sau prezentări destinate vulgarizării ideilor juridice, fără aport conceptual specific".

Anterior, Universitatea de Vest Timișoara a apreciat că 564 de rânduri din cele 4.705 rânduri sesizate ca fiind plagiate sunt similare cu alte surse, ceea ce, la nivelul întregii lucrări, reprezintă un grad de similaritate de 4,9%, având în vedere că teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi are 11.512 de rânduri în cele 444 de pagini.

Premierul ungar Viktor Orban a ajuns în România, unde a spus că preferă sinceritatea și că absența oficialilor maghiari de la manifestările de Ziua Națională a României a fost expresia unei atitudini oneste, iar ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta a procedat corect pentru că nu le-a mai permis oficialilor unguri să participe la manifestările dedicate Zilei Naționale a României, în opinia sa.

"În 1 Decembrie maghiarii n-au ce celebra, așadar nu sărbătoresc, ceea ce este o atitudine onestă și către români, pentru că măcar nu îi mințim. Eu consider că diplomația maghiară a procedat corect atunci când a ales calea sinceră și onestă", a spus Orban.

Iar pentru că tot vorbim despre vecini, mergem în Ucraina, care tocmai a primit o veste bună. Uniunea Europeană a ridicat vizele de călătorie pentru peste 40 de milioane de ucrainieni, dar și pentru peste 6 milioane de georgieni.

Cetățenii Ucrainei și Georgiei vor putea călători 90 de zile în UE fără viză, chiar dacă Țările de Jos au respins o apropiere a UE de Ucraina, iar tocmai chestiunea liberei circulații a fost unul dintre principalele motive pentru care olandezii au votat împotriva tratatului cu Kievul.

Mai puțin îngăduitoare ca Uniunea Europeană este lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen care a afirmat că dacă va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor, intenționează să interzică școlarizarea gratuită a copiilor străinilor aflați ilegal în Franța.

Le Pen spune că și străinii care au acte în regulă, dar nu muncesc, trebuie să plătească o contribuție financiară pentru școlarizarea propriilor copii.

Iar în Italia, președintele Sergio Mattarella a început consultările cu partidele politice pentru a stabili ce cale vor urma după ce Premierul Renzi a demisionat: alegeri anticipate sau guvern tehnocrat. Mai multe partide din Italia au cerut deja alegeri anticipate.

"Democrația a fost deturnată. A primit un nume rău: moartea unui vis post-sovietic" este recomandarea de lectură de astăzi.