Adrian Curaj, fostul ministru al educației, ar putea fi în conflict de interese după ce actualul ministru l-a numit în consiliul de administrație al Institutului Național de Fizică a Laserelor, Plasmei și Radiațiilor (INFLPR) Măgurele. Curaj este și la conducerea Unității Executive de Finanțare a Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), instituție care finanțează majoritatea programelor de cercetare în România.

Instituția pe care Curaj a condus-o și înainte de a fi ministru și pe care o conduce și acum este, practic, cea care decide ce programe ale celor 49 de institute naționale de cercetare-dezvoltare (INCD-uri, n.r.) din întreaga țară merită sau nu să fie finanțate, situație ce presupune ca fostul ministru să fie și cel care decide cum sunt folosiți banii, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al INFLPR, dar și cel care verifică și aprobă modul în care banii au fost cheltuiți, în calitate de director general al UEFISCDI, finanțatorul proiectului.

În acest timp, fostul premier Victor Ponta este așteptat de prietenul său Sebastian Ghiță să preia conducerea Partidului România Unită. Ghiță susține că Liviu Dragnea și Ponta nu au ajuns la „o soluție definitivă” privind prezența fostului premier pe listele parlamentare ale PSD, iar PRU îl așteaptă în continuare pe Ponta să vină în rândurile sale. Fostul deputat Sebastian Ghiță a spus că nu crede în înțelegerea dintre Ponta și președintele PSD, după ce Dragnea declarase că Ponta va candida pe listele parlamentare ale social-democraților, subliniind că acesta este „un subiect închis”.

După atâția foști, actualii lideri de la București au primit un sprijin în drumul anevoios către accederea în spațiul Schengen de la președintele Franței. Aflat în vizită oficială în România, Francois Hollande a spus că la Bruxelles trebuie văzut „cum pot aduce aeroporturile române o contribuție în spațiul Schengen prin eficacitatea lor”, în timp ce președintele român Klaus Iohannis a declarat că România se simte sprijinită de Franța în chestiunea Schengen.

Este posibil ca liderii europeni să se teamă că România nu este pregătită de Schengen, așa cum nu a fost pregătită nici pentru aderarea la UE, după cum relevă Curtea de Conturi Europeană. Auditorii UE au dezvăluit că s-au opus aderării României și Bulgariei începând cu 1 ianuarie 2007, susținând - într-un raport din iunie 2006 - că aceste state au nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti pentru aderare, astfel încât banii europeni să fie absorbiți într-un mod corect. Decizia politică fusese luată deja, iar Comisia nu a mai dat înapoi, dar Curtea de Conturi a UE vrea să repete erori similare la eventuale extinderi viitoare ale blocului.

Un deceniu mai târziu, deputații români nu sunt în stare să ducă la capăt planul de „albire” a plagiatorilor. Plenul Camerei Deputaților a votat marți, pe articole, „ordonanța plagiatorilor”, fără a ține cont de cererea de reexaminare a președintelui, dar votul final nu a mai avut loc, din lipsă de cvorum.

Trimis spre reexaminare de președintele Klaus Iohannis, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 a fost introdus marți în plenul Camerei Deputaților, prima cameră sesizată, în procedură de urgență. Deputații nu au ținut cont însă de solicitările președintelui Klaus Iohannis și nici de poziția Guvernului, care nu a fost de acord cu modificările făcute inițial de cele două Camere la OUG 4/2016.

În schimb, colegii lor senatorii și-au făcut timp să voteze scutirea bebelușilor de plata costurilor comune de întreținere a blocului, pentru că nici câinii sau pisicile nu plătesc.

Recomandarea de lectură: Hackerii ruși dezvăluie ce sportivi americani folosesc substanțe interzise cu acceptul Agenției Mondiale Antidoping în ceea ce pare o răzbunare pentru blocarea accesului mai multor sportivi ruși la Jocurile Olimpice de la Rio pe motiv de doping.