Coșmarul OUG 13 este departe de a se termina. Procurorii anticorupție au concluzionat că nu există fapte de corupție, și au trimis la Parchetul General ancheta privind OUG 13 pentru cinci infracțiuni. În plus, fostul ministrul al Justiției Florin Iordache a vrut să dezincrimineze total abuzul în serviciu, descrie pe larg DNA.

Direcția Națională Anticorupție nu a descoperit, deci, dacă anumite persoane care dețin funcții de conducere într-un partid politic s-a folosit de autoritatea sau de influența politică pentru a cere adoptarea, în seara de 31 ianuarie, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care ar fi beneficiat direct sau indirect de OUG 13.

Iar Curtea Constituțională a afirmat că ancheta DNA asupra OUG 13 a perturbat buna activitate a Guvernului, însă nu a spus nimic legat de felurile în care putea fi perturbată și activitatea DNA în cazul intrării în vigoare a OUG 13. CCR a admis, așadar, existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterea executivă și cea judecătorească, în urma unei sesizări făcute de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

CCR a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României, generat, desigur, de acțiunile DNA.

Fostul deputat Sebastian Ghiță este cercetat într-un nou dosar de corupție. Procurorii DNA Ploiești susțin că acesta ar fi cerut peste 50 de milioane de euro mită de la firme pe care tot el le controla. O parte din acești bani ar fi ajuns la miniștri și la funcționari pentru ca aceștia din urmă să atribuie contracte societăților controlate de Sebastian Ghiță. Procurorii DNA îl acuză pe "fugarul Ghiță" de infracțiuni de trafic de influență, spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat.

Datele Ministerului Finanțelor Publice privind fluxurile financiare dintre România și UE contrazic afirmațiile Guvernului Grindeanu potrivit cărora Guvernul Cioloș a fost "Guvernul Zero". Ele arată că România a primit fonduri europene în valoare de 40,87 miliarde de euro în cei 10 de ani de când a devenit membru al Uniunii Europene, iar că, în schimb, contribuția României la bugetele UE s-a ridicat la 13,78 miliarde de euro. Ca urmare, suma netă de care a beneficiat România a fost de peste 27 de miliarde de euro în perioada 2007-2016.

Iar Autoritatea de Reglementare în Comunicații (ANCOM) vrea să afle câte sate și orașe dintre cele defavorizate, dintr-o listă de 1148 de localități, nu au acces la internet de mare viteză și să rezolve această problemă. În urma acestei analize, în localitățile lipsite de rețele de comunicații vor putea fi implementate măsuri de intervenție publică (construcție/modernizare de rețele) în vederea furnizării de servicii de comunicații electronice în bandă largă de mare viteză. #Youth2.0

Educația este o problemă europeană. Mai multe state membre ale Uniunii Europene înregistrează întârzieri în punerea în aplicare a reformelor socio-politice în sectoare esențiale, cum ar fi educația. Printre ele și România.

Probleme precum diferențele și lupta de clasă păreau rezolvate de mult timp, dar acum amenință să reapară. Fie că este vorba de votul în favoarea Brexit sau victoria în alegeri a lui Donald Trump, multe evoluții curente sunt văzute ca rezultat al unor frustrări resimțite de către o clasă muncitoare marginalizată.