Dacă pe plan extern, focusul în acest weekend a fost asupra Conferinței de securitate de la Munchen, la București lumea s-a întrebat cu ce sfaturi s-a întors premierul Grindeanu de la Bruxelles.

Conferința de securitate de la Munchen a stat sub umbra marelui absent, președintele american Donald Trump. Chiar dacă reprezentanții diplomației americane nu au lipsit, agenda discuțiilor a fost dominată de incertitudinea relațiilor internaționale ale SUA în „era Trump”, de la poziția față de NATO la amiciția cu Rusia.

Vicepreședintele american Mike Pence a ținut să dea asigurări privind sprijinul Statelor Unite pentru NATO și continentul european, chiar dacă a precizat că SUA caută noi modalități de a coopera cu Rusia. Pence nu a uitat însă să amintească partenerilor din Alianța Atlantică o mențiune făcută în trecut și de Trump, respectiv că membrii NATO trebuie să-și achite contribuția.

De cealaltă parte, Rusia nu a ratat prilejul de a menționa, prin vocea ministrului de externe Serghei Lavrov, că tensiunile din Europa au fost cauzate de extinderea NATO spre est. Mai mult, Lavrov a evidențiat dorințele geopolitice ale Moscovei, spunând că Rusia dorește o nouă ordine mondială „democratică și justă. Dacă vreți, numiți-o «post-occidentală»”.

Gazda conferinței, cancelarul german Angela Merkel, a încercat să aducă la un numitor comun cele două lumi spunând că, deși relațiile Europei cu Rusia rămân complicate, este nevoie de cooperare pentru a lupta împotriva terorismului islamist, zonă în care UE și Moscova au aceleași interese și pot lucra împreună.

În acest timp, la București și în orașele din România continuă protestele antiguvernamentale, deși premierul Grindeanu s-a lăudat la Bruxelles că una dintre prioritățile Executivului pe care îl conduce este lupta împotriva corupției.

Dacă la sediile instituțiilor europene, corupția și modificarea legislației penale în țări din est sunt observate și notificate imediat, nu același lucru se poate spune despre calitatea produselor alimentare. Mai multe autorități de protecție a consumatorilor din estul Europei au remarcat diferențe calitative între produsele vândute pe piețele locale și cele comercializate sub aceleași mărci în supermarketuri din Austria sau Germania. Deși legislația europeană nu interzice adaptarea produselor pentru anumite piețe, sunt voci care critică aceste „standarde duble ale calității alimentelor în UE”.

Și tot legat de comerț, dar de relațiile internaționale ale Uniunii Europene - ce alte tratate negociază UE în prezent, după aprobarea CETA.

Recomandarea de lectură a redacției este tot legată de Donald Trump, mai precis de atacul acestuia asupra media, și de ce ar trebui presa să (nu) facă pentru a-l combate.