Reglementarea sistemului judiciar este, de mai bine de o lună, unul dintre cele mai dezbătute subiecte în România. De la activitatea DNA la propunerile de tăiere a pedepselor, de la procesul de avizare la constituționalitate, publicul a prelucrat fel de fel de situații, rareori clare și de multe ori confuze, legate de sistemul juridic local.

După decizia de luni a Curții Constituționale, care a decis că există un conflict juridic după ce procurorii anticorupție și-au arogat competențe de a verifica legalitatea emiterii unui act, au apărut deja voci care cer pedepsirea șefilor DNA și ai Parchetului General. Dar Consiliul Superior al Magistraturii a decis că nu este cazul ca Inspecția Judiciară să analizeze ancheta DNA și nici comunicarea procurorului general Augustin Lazăr.

Pe de altă parte, CSM a avizat favorabil proiectul privind grațierea colectivă inițiat de MInisterul Justiției, unul dintre cei doi elefanți aflați de șase săptămâni în atenția publică.

În tot acest timp, discuțiile privind dezvoltarea au trecut pe planuri mai îndepărtate. Și totuși autoritățile ar trebui direcționate și către rezolvarea unor alte probleme stringente, precum cele care țin de infrastructura precară, de comunitățile rurale, de starea mediului sau de sistemul educațional.

Astfel, pe lângă revizuirea legislației penale, Guvernul s-a gândit că ar fi nevoie de o taxă de poluare pentru accesul cu mașinile în oraș. Practic, pentru a înlocui timbrul de mediu, eliminat de legea Dragnea, ar putea fi introdusă o taxă de poluare sub formă de vignetă, ce va fi diferențiată ca valoare în funcție de gradul de poluare al autoturismului, șoferii urmând să aibă acces în diferite zone ale marilor orașe doar pe baza unui sticker colorat lipit pe parbriz. (#Youth2.0)

Ca de obicei, guvernanții pun căruța înaintea boilor, pentru că aplicarea acestei taxe ar necesita o infrastructură mai bună. Spre exemplu, un vehicul poluator nu ar avea acces în centrul Capitalei, dar nici nu va putea ocoli prea curând orașul din cauza stării deplorabile a Șoselei de Centură. Primarul Gabriela Firea se gândește să preia centura de la MInisterul Transporturilor, dar ar avea o problemă de finanțare a lucrărilor, dat fiind că este greu de crezut că va mai putea atrage fonduri europene pentru acest proiect. (#Youth2.0)

Dar dificultăți nu sunt doar la orașe, iar dezvoltarea comunităților rurale este o altă problemă spinoasă pentru autorități, în condițiile în care 3 din 10 euro veniți de la Uniunea Europeană pentru agricultură sunt plăți sociale. Cel puțin așa susțin reprezentanții fermierilor, explicând astfel de ce performanța în agricultură nu este atât de ridicată pe cât s-ar dori.

De ce sunt și aceste teme cel puțin la fel de importante ca și reforma din justiție?

Pentru că dezvoltarea durabilă este principiul de eficiență care ar trebui să ghideze orice guvern democratic și responsabil în crearea și coordonarea tuturor politicilor sale publice, de la politici de creștere economică și proiecte de investiții în infrastructură la politici sociale cu impact de lungă durată precum cele politicile de educație, sănătate și mediu, după cum remarcă conf. univ. dr. Luciana Alexandra Ghica. Doamna Ghica, inițiator și director al IDC, vorbește într-un interviu acordat EurActiv.ro despre ce înseamnă dezvoltare internațională, de ce România are nevoie să se implice din ce în ce mai mult în acest domeniu și despre inițiativele centrului pe care îl conduce: „Niciun stat nu se poate dezvolta echitabil și sustenabil în mod izolat” - aceasta este și recomandarea de lectură a zilei.