Toader nu a putut ascunde la infinit controversatele modificări ale legilor Justiției și le-a publicat joi seara. Pe lângă ce anunțate anterior, în proiectele de legi sunt și alte prevederi ce ne vor întoarce în timp. Tudorel contra tuturor.

„Diavolii se ascund în amănunte”, spunea Daniel Horodniceanu, șeful DIICOT, întrebat ce părere are despre proiectele lui Tudorel Toader, încă nepublicate la acel moment.

Joi seara, ministrul Justiției le-a publicat, forțat de opinia publică, procurori, judecători, orgaizații ale magistraților, CSM, ambasade și chiar de Comisia Europeană. A fost nevoie ca toată lumea să se lupte cu Tudorel Toader pentru ca acesta să fie convins să facă publice modificările pe care le vrea făcute legilor Justiției.

Dar Tudorel Toader a ignorat parchetele și instanțele și a trimis proiectul doar la CSM.

Diavolii erau ascunși bine în proiectele de lege, mai ales în secțiunea destinată Inspecției Judiciare, acel organism despre care Toader spunea că va deveni, în sfârșit, „independent”, dar în mâna și la discreția politicului.

Nu lipsesc nici alte modificări, știute deja, care ar întoarce Justiția, și implicit România, în timp, pe vremea când Rodica Stănoiu era ministru al Justiției.

Criticile au venit chiar și în orb, oarecum, înainte de publicarea proiectelor. Ambasada Germaniei a protestat cot la cot cu cea a SUA. Și Comisia Europeană a cerut urgent proiectele și publicarea lor, atrăgând atenția că independența sistemului judiciar din România este în pericol.

Tot joi, Guvernul a  decis majorarea accizei la combustibil cu 32 de bani pe litru, dar, „ca să nu se provoace un șoc”, o face în două tranșe, la două săptămâni distanță.

Nu este clar dacă publicarea proiectelor lui toader avea menirea de a muta atenția de la scumbirea carburanților, implicit a tuturor bunurilor și serviciilor, sau invers. Este, însă, foarte probabil ca cele două să se adune ca impact asupra opiniei publice.

La toate de mai sus, apare și parlamentarul PSD Liviu Pleșoianu, care cere, nici mai mult, nici mai puțin decât expulzarea din România a ambasadorului SUA, Hans Klemm...

În plan extern, președintele Franței, Emmanuel Macron, este contrat de o franțuzoaică din Parlamentul European pe tema muncitorilor detașați.

„El trebuie să înţeleagă procesul de negociere la nivel european. Acestea sunt negocieri între 28 de state şi este nevoie să asculţi pe toată lumea, să înţelegi poziţiile fiecăruia, e nevoie de respect şi de dialog”, a declarat, pentru EurActiv.com, Elisabeth Morin-Chartier (PPE).

În schimb, Comisia Europeană cere statelor membre mai multe eforturi pentru integrarea romilor, apreciind că în această problemă România a înregistrat progrese în privinţa educaţiei şi ocuparea forţei de muncă.

Recomandarea de lectură este o analiză a Deutsche Welle. De ce nu a interceptat și doborât Japonia racheta lansată de Coreea de Nord pe deasupra statului Nipon?