Marți a fost o zi plină pentru instituțiile din justiție: s-au reluat procese importante, magistrații și-au manifestat dezaprobarea față de modificările legislative propuse, CCR a avut de luat niște decizii, ba chiar și în Parlament s-a decis ceva.

Cu premierul aflat peste Dunăre, la o ședință de lucru cu colegii bulgari, și președintele Iohannis în obișnuitul său silenzio stampa, reflectoarele au stat marți, 3 octombrie, asupra sistemului, oamenilor, activităților sau întâmplărilor pe care le categorisim sub umbrela „Justiție”.

Dacă liderii executivului au rămas mai în umbră, liderii legislativului au fost personaje principale, mai precis inculpați pe băncile Înalții Curți de Casație și Justiție. Mai întâi, Tăriceanu și-a justificat mărturia mincinoasă prin amnezie, mai apoi lui Dragnea i s-au fluturat cătușele pe la nas, iar PSD i-a asigurat o gardă personală la ieșirea din ÎCCJ pentru a nu mai fi asaltat de „fani”.

Însă PSD are și alte planuri de a calma fanii, mai specifice modului său de lucru. Proiectele de modificare a legilor din domeniul justiției vor pleca spre Parlament, zicea luni ministrul Tudorel Toader, în pofida opoziției magistraților. Sute de magistrați au semnat un memoriu pentru retragerea acestora, după ce CSM a dat un aviz negativ, explicând pe mai multe pagini care sunt deficiențele acestor modificări legislative, deși parte din schimbări au venit chiar de la Consiliu, cum menționa Toader.

Un cartof fierbinte este, în mod evident, DNA, care anchetează mai mulți politicieni, deși, în mai multe cazuri, Parlamentul a intervenit pentru a-și scăpa câte un reprezentant de anchete. Spre exemplu, ministrul Viorel Ilie, acuzat de angajări „pe pile”, nu poate fi urmărit penal pentru că senatorii au votat împotriva cererii procurorilor anticorupție.

În schimb, parlamentarii vor putea să o audieze pe Laura Codruța Kovesi, în Comisia de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009, dacă vor mai dori, deoarece Curtea Constituțională a admis o sesizare a sus-numiților Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind constatarea unui „conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public reprezentat de DNA”, în legătură cu refuzul Laurei Codruța Kovesi de a se prezenta în fața comisiei.

Și pentru că nu aveam destule comisii în Parlament, se pare, a fost înființată și „Comisia parlamentară specială pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției”, condusă de nimeni altul decât ministrul „Altă întrebare”. După ce a promovat OUG 13, Florin Iordache va avea în grijă toate actele normative cu incidență asupra justiției.

Dar nu doar justiția a ținut prima pagină în ultimele zile, ci și ROBOR-ul. Un acronim aproape necunoscut publicului larg până acum o săptămână a devenit vedetă a știrilor după creșterea lui accelerată în doar câteva zile, cu impact serios asupra buzunarelor românilor, dat fiind că influențează aproape toate ratele la creditele în lei. Ca urmare, ministrul de finanțe s-a deplasat la BNR să vadă care e treaba cu dobânzile și pe unde sunt șefii băncii centrale, după ce șeful său, premierul Mihai Tudose, a apreciat „că colegii (sic!) noştri de la BNR au fost un pic plecaţi de acasă”.

Dar nu-i nimic, Comisia Europeană mai dă 250 de milioane de euro - care ar putea să mairidice din presiunea de pe cursul de schimb al leului - pentru metroul din Drumul Taberei, doar-doar l-om termina anul viitor.

Și apropo de instituțiile europene, eurodeputații au considerat marți că negociatorii britanici trebuie să fie mai convingători și să vină cu ceva mai concret pe masă la discuțiile privind Brexit.  Parlamentul European a constatat că nu s-a făcut destul progres în negocieri până acum și nu ar trebui să se treacă la viitoarea etapă a negocierilor. (#PE)

Și tot plenul PE a prilejuit și o confruntare între reprezentanții României privind sprijinul acordat de UE Republicii Moldova. Astfel, dacă eurodeputații români din grupul Popularilor doresc suspendarea ajutorului din cauza modificărilor aduse de autoritățile de la Chișinău legislației electorale, social-democrații doresc continuarea acestuia.

Dar pentru a termina pe un ton mai optimist, recomandarea de lectură este un material BBC care arată că bătrânii s-au plâns întotdeauna de generațiile mai tinere, și acum, în secolul 21, și înainte de revoluția industrială, dar și în Grecia antică :)