După atentatul de la Manchester, reuniunile NATO și G7 din săptămâna care tocmai s-a încheiat au stat sub semnul luptei împotriva terorismului, dar nici chestiunea rusă nu a fost uitată.

Mai de voie, mai de nevoie, Trump a recunoscut că Rusia nu este chiar un prieten căruia îi poți tolera orice, la nesfârșit. Alături de ceilalți lideri din grupul celor mai industrializate state ale lumii (G7), președintele american s-a arătat dispus să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, dacă nu se retrage din Ucraina.

Această declarație a venit la doar câteva zile după ce Donald Trump a transmis statelor NATO să se concentreze pe terorism, migrație, dar și pe amenințările Rusiei.

Pe de altă parte, liderii occidentali recunosc că nu pot face prea mult în problema siriană - generatoare atât de migrație, cât și de terorism - fără ajutorul Rusiei, astfel că statele membre G7 sunt „pregătite să lucreze” cu Rusia pentru a găsi o soluție de rezolvare a conflictului din Siria.

În timpul în care Theresa May discuta cu Trump și cu ceilalți lideri ai lumii, poliția britanică lucra contracronometru pentru a aresta membrii rețelei care a provocat atentatul terorist din Manchester, soldat cu 22 de morți. Operațiunile au determinat guvernul britanic să reducă nivelul alertei teroriste, de la critic la sever.

Tot o chestiune de priorități a fost și decizia Partidului Liberal din Republica Moldova de a părăsi coaliția de guvernare controlată de oligardul Vlad Plahotniuc. Liberalii au considerat că arestările unor lideri ai partidului, în frunte cu primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, au substrat politic. Chirtoacă este acuzat de trafic de influență și a fost plasat în arest la domiciliu de autoritățile judiciare din Republica Moldova.

Mai remarcăm și interesul scăzut al fermierilor români pentru reforma Politicii Agricole Comune - o importantă sursă de bani pentru agricultura autohtonă (dar și la nivelul întregii Uniuni Europene, dat fiind că aproape 40% din bugetul UE este cheltuit prin PAC). Comisia Europeană a cerut sugestii privind viitoarea PAC din toate statele membre, iar România a trimis mai puțin de 1.900 de răspunsuri, semnificativ mai puține decât cele transmise de Cehia, Polonia sau Ungaria, fără a face comparația cu Belgia (peste 20.800), Spania (aproape 25.000) sau Germania (lider absolut, cu aproape 150.000 de contribuții, circa 45% din totalul primit de CE).

Și apropo de Bruxelles, care are undă verde pentru negocierile privind ieșirea Marii Britanii din UE, detaliem, într-un infografic, care este rolul Parlamentului European în acest proces. (#Youth2.0)

Recomandarea de lectură: un text de opinie publicat de Bloomberg despre scurgerile de informații din serviciile secrete americane.