Tensiunile dintre Occident și Rusia sunt în creștere. Moscova își caută aliați, în timp ce europenii nu reușesc să promită nimic concret statelor din Parteneriatul Estic privind o viitoare apartenență la blocul comunitar.
Devenită membră UE în 2007, România nu reușește încă să se conecteze la realitatea europeană, atârnând de un trecut dureros. Dezamăgiți de politicienii care-și impart sinecuri, românii se uită la cine le promite o schimbare. Indiferent cum arată.
Dacă era cineva care credea că formarea unei noi coaliții va reduce circul din politica românească, ședința solemnă a Parlamentului de luni ar fi trebuit să îi calmeze orice așteptare.
Ocupați cu urmărirea circului politic ajuns la un nou nivel de degradare, am uitat să tragem suficiente semnale de alarmă privind preluarea puterii civile de către un militar - chiar și fost - într-o democrație și așa fragilă.
La doi ani după ce Klaus Iohannis obținea al doilea mandat de președinte în „cea mai categorică victorie obținută vreodată împotriva PSD”, șeful statului va primi la Cotroceni noi miniștri social-democrați pentru a depune jurământul.
Ahtiat după funcții și putere, Florin Cîțu se poate lăuda acum că este nu doar președinte de partid, ci și premier demis, premier interimar, senator și șef al Camerei superioare a Parlamentului.
România e la un pas de a fi condusă de o coaliție guvernamentală cu ”majoritate solidă”. Numele miniștrilor propuși nu prevestesc nimic bun, amintind mai degrabă de ”selecția” nomenclaturii comuniste.
Comisarul european Thierry Breton face un turneu prin statele est-europene unde rata de vaccinare e scăzută. Comisia Europeană îi transmite lui Marcel Ciolacu faptul că PNRR nu se renegociază când și cum vrea liderul PSD.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.