Epopeea modificărilor făcute la ceas de seară asupra Codurilor penale a ajuns la final, deocamdată. Deputații au respins OUG 13 și au aprobat OUG 14, care o abrogase pe prima. Dar în Parlament vor intra alte proiecte de schimbare a legislației penale

Camera Deputaților a adoptat marți legea de aprobare a OUG 14/2017, prin care a fost abrogată OUG 13, dar și o lege de respingere a celei din urmă. Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, văzut de mulți drept unul dintre beneficiarii ordonanței inițiale, nici nu a participat la vot, în timp ce fostul ministru al justiției Florin Iordache a votat în favoarea respingerii actului normativ pe care l-a inițiat.

Pare a fi o victorie „a străzii”, a miilor de protestatari care au ieșit în piețele din marile orașe zi de zi în cele trei săptămâni ce au urmat acelei nopți de final de ianuarie în care Guvernul a aprobat modificările controversate ale legislației penale, într-o ședință pe a cărei ordine de zi nu se regăsea actul. Adoptarea în grabă a fost justificată de Guvern prin necesitatea de a adopta modificări cerute de Curtea Constituțională, dar mulți au văzut-o drept un act cu dedicație pentru liderii politici anchetați sau deja condamnați pentru fapte de corupție. Societatea civilă nu poate răsufla încă ușurată deoarece este de așteptat ca în curând Parlamentul să promoveze un alt act de modificare a legislației penale.

Până atunci, Guvernul PSD se apucă să demonteze „moștenirea” Cabinetului Cioloș, cum altfel decât acuzând „greaua moștenire”. Premierul Sorin Grindeanu a reluat tema „guvernului zero”, a insistat că fostul Guvern nu a vrut să ia bani europeni pentru construcția de penitenciare, iar marți l-a atacat pe precedentul ministru al sănătății pentru că nu ar fi luat nicio măsură pentru a combate lipsa medicamentelor, dar toate aceste afirmații au fost demontate de membrii guvernării anterioare.

Cabinetul actual riscă să piardă însă destul de mult timp în procesul de absorbție a fondurilor europene cu chestiuni admnistrative, la fel cum a făcut și Executivul condus de Dacian Cioloș. Mutarea fondurilor europene la Ministerul Dezvoltării implică revizuirea cadrului procedural cu privire la sistemul de management și control al programelor. Instituția și-a propus acreditarea tututor autorităților de management până la 1 iulie. Perspectiva nu o sperie pe Sevil Shhaideh, deținătoarea portofoliului mamut al Dezvoltării, care a spus că vrea ca până la finalul anului „să avem sume de rambursat de la Comisia Europeană de 5,2 miliarde de euro”.

Poate măcar o parte din aceste fonduri vor contribui la descongestionarea traficului din București. Potrivit unui studiu al producătorului de sisteme de navigație TomTom, capitala României se află pe locul 5 în topul celor mai aglomerate orașe din lume, astfel că la orele de vârf șoferii stau în trafic cu 90% mai mult timp decât în condiții normale.

Recomandarea de lectură a zilei: un reportaj Esquire din America lui Donald Trump și ce crede ea despre Soros. De la frigul din Piață la zăpușeala Floridei nu e decât un pas.