Ministrul de Externe susține că legarea fondurilor europene de alte elemente ar constitui o încălcare grosolană a principiilor UE. Nimic despre modul în care autoritățile române încalcă unul dintre principiile europene fundamentale: statul de drept.

Amenințată cu activarea ”opțiunii nucleare”, Polonia și-a trimis șeful diplomației la București pentru a se asigura că România nu va vota pentru declanșarea art. 7 din Tratatul de la Lisabona, în cazul în care se va ajunge aici. Oficial, nici ministrul polonez de Externe, nici omologul român nu au recunoscut că au discutat despre acest lucru, fapt neverosimil dacă ne gândim la situația în care se află Polonia, țară ce a reușit performanța de a fi prima din UE împotriva căreia s-a demarat această procedură.

Altfel, Teodor Meleșcanu nu s-a sfiit să avertizeze Bruxellesul că Bucureștiul - aflat și el sub radar pentru legile Justiției - dorește să se evite cu orice preț "opțiunea nucleară" în cazul Poloniei, deoarece acest lucru "nu ar folosi nimănui" și ar crea "doar probleme din care nimeni nu va câștiga".

Cele două țări se opun și condiționării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Explicația ministrului român: o astfel de condiționare ar constitui ”o încălcare grosolană” a principiilor UE. Demnitarul român omite să spună că și nerespectarea statului de drept reprezintă o încălcare la fel de grosolană a unui principiu fundamental al Uniunii. Dar așa suntem și noi și alți estici: dorim doar să beneficiem de pe urma UE, obligațiile nu ne plac. #PE

De fapt, nici fondurile europene nu prea sunt pe placul autorităților de la București, pentru că nu le pot fura prea liniștiți, în comparație cu banii de la buget. OLAF a anunțat că investighează posibile nereguli la Magistrala 5 de metrou, finanțată din fonduri europene. 

Săptămâna viitoare, ministrul Justiției va avea ocazia să le explice eurodeputaților de ce insistă coaliția PSD-ALDE să masacreze legile Justiției. Până acum, nici măcar socialiștii europeni nu au fost convinși de colegii din PSD de necesitatea modificărilor. 

În timp ce șeful diplomației vorbea de principii, CCR dădea o mână de ajutor politicienilor, decizând că parlamentarii găsiți în conflict de interese între 2007 și 2013 scapă de interdicții.

Cu siguranță, însă, cea mai importantă știre a fost clasarea celui mai mare dosar de corupție din ”ograda” DNA: dosarul licențelor Microsoft, din cauza prescrierii faptelor. Incidentul va afecta cel mai probabil imaginea DNA și va da apă la moară celor care o contestă pe Laura-Codruța Kovesi. Oricum, sunt necesare explicații clare pentru această eroare uriașă.

Recomandarea de lectură a redacției: Deutsche Welle, despre atacul la serviciile secrete române.