Teroriștii, în special cei aparținând mișcării Statul Islamic, sunt din ce în ce mai temuți în Europa. Pe bună dreptate, dacă ne raportăm la asasinarea unui polițist francez chiar lângă Paris, în plină desfășurare a campionatului european de fotbal.

Europenii consideră gruparea militantă Stat Islamic ca fiind cea mai mare amenințare cu care se confruntă țările lor, înaintea schimbărilor climatice, instabilității economice și afluxului de refugiați, potrivit unui studiu realizat de Pew Research.

Respondenți în nouă din cele 10 țări europene care au făcut obiectul studiului (cu o notabilă excepție în Grecia, care, după mulți ani de recesiune, se teme mai mult de instabilitatea economică mondială decât de terorism) au afirmat că văd Stat Islamic, cunoscut de asemenea sub acronimele de ISIS și Daesh, ca fiind cea mai mare amenințare.

Nu e de mirare, dat fiind că organizația teroristă a reușit să lovească de mai multe ori în inima Europei (Sondajul a fost făcut la circa o lună de la atacurile din aeroportul și metroul din Bruxelles). Însă chiar în această săptămână, în pofida securității sporite de organizarea Campionatului European de Fotbal, ISIS a lovit din nou în Franța. Statul Islamic a revendicat un atac asupra unui polițist francez, care a fost ucis, împreună cu soția sa, în casa lor din apropiere de Paris.

În acest context, mai multe canale media vehiculează informația, deocamdată neconfirmată oficial de autoritățile americane, conform căreia liderul grupării jidahiste, Abu Bakr al-Baghdadi, ar fi fost ucis în Raqqa, Siria, duminică dimineață.

Iar Europa se confruntă cu tensiuni atât în centru, cât și la granițe. Acordul UE-Turcia privind vizele este în pericol deoarece administrația de la Ankara nu vrea să modifice legislația antiteroristă.

Pe de altă parte, și tensiunile dintre Rusia și statele membre NATO s-au intensificat în ultimele săptămâni, după inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu. Astfel, NATO a promis că își va spori prezența în România, în contextul în care alianța vrea să-și consolideze întreg flancul estic, în urma anexării de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea și a sprijinului Moscovei pentru separatiștii din estul Ucrainei.

Partea proastă este că măsurile vor amplifica, cel mai probabil, tensiunile cu Rusia, care a avertizat în mod repetat că extinderea NATO spre Est reprezintă o amenințare la adresa securității sale naționale.

În tot acest timp, politicienii români nu par interesați de tensiunile geopolitice, ci de cum să se protejeze de anchete și cum să limiteze puterile procurorilor anticorupție. În așteptarea deciziei de miercuri a Curții Constituționale în privința infracțiunii de abuz în serviciu, senatorii din Comisia Juridică s-au opus cererii DNA de încuviințare penală a fostului ministru de externe Titus Corlățean, acuzat de organizarea defectuoasă a alegerilor prezidențiale din 2014. Verdictul juriștilor a venit într-o zi în care nu au fost suficienți senatori la serviciu pentru a se întruni cvorumul în plen.

Recomandarea de lectură de astăzi are totuși o tentă optimistă: un articol the Guardian despre educația fără tabletă sau computer.