În 2016, după ce britanicii au votat în iunie pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, mulți au vorbit despre efectul de domino al Brexit: Frexit, Italexit, Nexit șamd. La aproape trei ani de la acel moment, chiar dacă se estimează că partidele eurosceptice vor obține un rezultat bun la alegerile europarlamentare, cu excepția celor din Marea Britanie, aceste formațiuni nu mai discută de părăsirea spațiului comunitar.

Potrivit unei analize BBC, acest lucru se datorează parțial conștientizării tot mai mari privind impredictibilitatea lumii înconjurătoare: cu președintele Trump la Casa Albă, cu președintele rus pândind la colț Uniunea Europeană, războaie comerciale, problemele ridicate de deteriorarea mediului și amenințarea migrației.

Cele mai multe state membre au ajuns la concluzia că e mai sigur să rămână împreună, fapt arătat și de sondajele de opinie, conform cărora UE înregistrează cele mai mari cote de popularitate de la începutul anilor 1980 până în prezent.

Mai e un motiv puternic pentru care părăsirea UE nu mai e o perspectivă atât de atrăgătoare: Brexit. Diviziunile sociale în care a fost aruncată societatea britanică după referendumul din iunie 2016, talmeș-balmeșul distructiv în care zbate politica britanică, cu un legislativ care altădată era venerat în întreaga Europă, i-au șocat pe alegătorii europeni și le-au dat de gândit. 

Alice Weidel, una dintre liderii formațiunii eurosceptice din Germania AfD, și-a exprimat recent regretul față de "flirtul" din trecut al partidului cu Dexit - ieșirea Germaniei din UE.

Cu puțin timp înainte de debutul alegerilor europarlamentare, naționaliștii de dreapta, inclusiv Marine Le Pen din Franța, ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, și AfD, au făcut apel la "o schimbare a Uniunii Europene din interior".

După vot, ei speră să devină a treia forță politică din Parlamentul European și să zguduie establishment-ul UE.

Dar sondajele de opinie și relațiile dintre partidele naționalist-eurosceptice (unele doresc apropierea de Rusia, altele - dimpotrivă, pozițiile diferite față de migrație) dau indicii că Marine Le Pen și colegii ei nu vor obține suficiente voturi pentru a transforma UE după cum doresc ei. Nici colaborarea între ei în cadrul Parlamentului European nu se anunță prea lină. Partidele proeuropene vor domina în continuare Legislativul, chiar dacă își vor impune mai greu punctul de vedere.

Interes scăzut în Regat

Alegerile europene din Marea Britanie se desfășoară într-o stare de apatie. Partidele politice, cu excepția Brexit, formațiune nou-înființată de Nigel Farage, și Change UK, nu au luat prea în serios campania, fapt care - potrivit sondajelor - se va reflecta și în rezultat. Scena politică e acaparată de criza guvernamentală declanșată de noul plan al premierului privind Brexit.

Nici presa, inclusiv BBC, nu pare prea preocupată de Brexit. Concluzia e trasă de The Sun: Alegeri europene în valoare de 150 de milioane de lire sterline pe care "nimeni în Regatul Unit nu le vrea".