”Suntem în perioada în care transmitem informațiile aferente, documentele suplimentare cerute de Comisia Europeană. Vom primi și tura a doua de clarificări, e un proces normal. Pe 15 februarie a expirat termenul de 60 de zile prevăzut de Regulamentul PNRR, dar de comun acord cu Comisia Europeană putem prelungi termenul de plată, cum s-a întâmplat și la cererea 1 de plată. Depinde de cum consideră comisia că am îndeplinit țintele. Poate să dureze încă 30 de zile”, a spus ministrul Boloș la Digi24.

Reacția vine după ce G4Media a scris marți că Comisia Europeană a transmis la jumătatea lunii ianuarie o scrisoare Guvernului României prin care avertizează asupra marilor restanțe în atingerea obiectivelor asumate în PNRR

Ministrul Boloș a admis că ”jaloanele sensibile” sunt: avertizorul de integritate și decarbonizarea, precum și componenta de energie cu apelurile de proiecte pe hidrogen și cogenerare.

Boloș a adăugat că reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon aferent cererii 3 de plată din PNRR, programată pentru vara acestui an.

+++

Încasarea celei de-a doua tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență nu s-a amânat, aceasta fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene, informează CE, citată de Agerpres.

Totodată, reprezentanții Comisiei precizează că reforma pensiilor speciale (jalon 215) nu este cuprinsă în cea de-a doua cerere de plată, ci va fi cuprinsă în cea de-a treia cerere de plată.

"Pensiile speciale nu țin de competențele Uniunii Europene (UE). Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care țara s-a angajat prin acest plan. Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivității, și face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Național de Redresare și Reziliență al României", se menționează în precizările CE.

De asemenea, reprezentanții Comisiei subliniază că pentru toate țintele și jaloanele incluse în PNRR există un dialog constant între autoritățile române și Comisia Europeană, însă o evaluare oficială este realizată în momentul în care autoritățile transmit o cerere de plată.

Conform anexei la decizia Consiliului de punere în aplicare a PNRR, trebuie realizată o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze simplificarea acestora și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale.

"Se are în vedere acordarea de asistență tehnică (prin intermediul unei licitații publice) pentru a realiza o analiză ex ante a reformei sistemului de pensii, pentru a elabora legislația care va sta la baza reformei și pentru a realiza o analiză ex post și o evaluare a impactului. Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023", se menționează în anexă.

Potrivit jalonului din PNRR, pachetul privind pensiile poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale. Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții.

"Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare", conform jalonului.

Fostul președinte al PNL Florin Cîțu a scris în urmă cu două zile, pe pagina sa de Facebook, că tranșa 2 din PNRR întârzie și, "la cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu, cred că trebuie să ne luăm adio de la acești bani".

Senatul a prelungit, luni, în plen, termenul pentru adoptarea proiectului de lege al Guvernului privind reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, de la 45 la 60 de zile.

Proiectul de lege al Guvernului vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile și indemnizațiile de serviciu, jalon inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Modificările propuse de Guvern vizează calculul pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obținut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii.

"Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească veniturile obținute în perioada activă, (...) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcție de contributivitate", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege. 

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, la începutul ședinței de Guvern de miercuri, că România va continua să facă tot ceea ce depinde de ea pentru a îndeplini obiectivul de absorbție a fondurilor europene, cel puțin 10 miliarde și anul acesta.

"În acest moment, la nivelul Guvernului am discutat cu domnul ministru Boloș toate liniile pe care noi trebuie să le abordăm și modul de coordonare și dialog cu celelalte ministere, cu celelalte structuri coordonatoare de reformă pentru a ne îndeplini atât obiectivele din PNRR, cât și a ridica gradul de absorbție din fondurile de coeziune pentru cadrul 2014-2020. Mai avem câteva luni din acest cadru și trebuie să facem în așa fel încât să evităm să pierdem parte din banii care ne sunt alocați. În PNRR avem în analize cererea de plată numărul 2. Nu există alte obstacole în acest moment ca cererea să nu fie aprobată. Sigur, sunt discuții tehnice, ele au fost clarificate și continuă să fie clarificate la nivelul coordonatorilor de reformă și, totodată, continuăm cu îndeplinirea țintelor și jaloanelor pentru cererea de plată numărul 3, fiind obiectiv prioritar al Guvernului", a spus premierul.

Miercuri, Guvernul a aprobat un memorandum prin care asigură calendarul ce include lansarea a circa 500 de apeluri de proiecte în domenii precum infrastructura de transport, infrastructura de apă-canalizare, deșeuri, infrastructura de sănătate-educație, infrastructura pentru comunitățile locale și eficiență energetică, a precizat prim-ministrul. Toate acestea fac obiectul celor 16 programe operaționale care deja sunt funcționale în cadrul financiar 2021-2027.