Deși extrem de implicată în procesul de negociere al bugetului pe termen lung al UE, inclusiv din postura de președinte al Consiliului în prima jumătate a anului trecut, România a fost mai degrabă absentă din discuțiile privind planul de relansare economică post-COVID.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută că a discutat cu Ursula von der Leyen despre planul de relansare economică a Uniunii Europene și varianta revizuită a propunerii privind bugetul UE pentru perioada 2021-2027.

Dar președintele nu a fost foarte darnic cu detaliile despre convorbire, în comunicatul de presă remis după discuție. Din acesta reiese că șeful statului a reiterat pozițiile enunțate de România de-a lungul ultimilor ani despre bugetul multianual al UE - „un buget european puternic, consistent și flexibil”, care să aloce sume crescute agriculturii și coeziunii - iar o abordare similară se regăsește și în cazul planului de relansare.

„Președintele României s-a pronunțat pentru o abordare axată pe unitate, solidaritate și evitarea oricărei diviziuni sau fragmentări între statele membre ale Uniunii”, se arată în comunicatul transmis de Palatul Cotroceni. Altfel spus, Iohannis cere echilibru - nici „frugalitatea” dorită de statele nordice, nici miile de miliarde vehiculate de statele cele mai afectate de pandemia de COVID-19.

Un buget mai mare

Cvasiabsența guvernului liberal din discuțiile privind planul de relansare economică este oarecum surprinzătoare dată fiind prezența în rândul PNL a foarte vocalului eurodeputat Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului popularilor din Parlamentul European, responsabil chiar de bugete.

Mureșan a vorbit, nu de puține ori, de măsuri europene pentru relansarea economică, atrăgând atenția că milioane de locuri de muncă și sute de mii de companii depind de măsurile pe care le vor lua în următoarele luni Uniunea Europeană și statele membre. Dar el este și singurul oficial român care avansează cifre concrete.

„Cerem ca Planul de redresare să se bazeze pe un fond de redresare cuprinzător, prin care să fie alocate tuturor țărilor membre fonduri europene nerambursabile suplimentare și credite în condiții avantajoase. Vrem ca acest fond să fie principalul sprijin pentru toți cetățenii europeni afectați de criza COVID-19. Fondul de redresare trebuie să fie în centrul unui pachet mai amplu de măsuri europene care să genereze, în total, investiții de aproximativ 2.000 de miliarde de euro”, a scris Siegfried Mureșan într-un editorial publicat de Digi24.

Europarlamentarul militează pentru un buget mai mare decât propunerile anterioare, pentru că este nevoie ca acesta să gestioneze mai multe priorități simultan. „Noi, Parlamentul European, nu vrem să creștem povara asupra țărilor membre care au acum nevoie mai mult decât oricând de toate resursele disponibile. De aceea, propunem ca, în următoarele luni, să luăm decizii îndrăznețe în ceea ce privește creșterea și diversificarea resurselor proprii ale Uniunii Europene”, mai spune reprezentantul popularilor, cel mai mare grup din PE.

Nevoia de complementaritate

Într-o discuție cu omologii săi europeni, și ministrul de finanțe Florin Cîțu a indicat preferința României pentru un buget mai mare. 

„Considerăm oportun ca fondul de recuperare să fie complementar cu propunerea pe noul Cadru Financiar Multianual, care ar trebui să includă mai multe flexibilități și o anvelopă financiară mărită. Criteriile de alocare ar trebui să se bazeze pe principiul coeziunii”, a spus Florin Cîțu.

În ceea ce privește fondul pentru relansarea economică, ministrul a susținut că această criză fără precedent necesită „un răspuns puternic și coordonat, bazat pe solidaritate, pragmatism, coeziune, convergență și condiții de concurență echitabile”.

„Planul de recuperare economică trebuie pus în aplicare rapid, fără birocrație și condiționalități inutile, să se axeze pe marile priorități, pe investiții, pe necesitățile statelor membre mai puțin dezvoltate. Mai ales pentru acestea, este important să punem accentul pe granturi”, a spus Cîțu, precizând că România se așteaptă la o abordare unitară în ceea ce privește instrumentele care se adresează atât statelor euro, cât și celor non-euro.

PSD: Afacerile europene sunt ținute la secret

Absența discuțiilor interne despre planurile UE a fost sancționată de eurodeputatul PSD VIctor Negrescu.

„Parlamentul European își dorește un răspuns puternic la actuala criză, cu măsuri foarte clare și mai ales cu granturi, adică cu bani care ajung într-adevăr la beneficiari într-o manieră directă. Foarte bine că a venit un plan al Franței și al Germaniei, dar aș vrea să știu și care este planul României pentru redresarea economică și cum folosim resursele europene într-o manieră activă”, a spus Negrescu pentru ProTV.

Într-un material pe tema revenirii economice la nivelul UE, Negrescu și deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, subliniază absența României din discuțiile privind planul de relansare, în condițiile în care, spun cei doi reprezentanți ai PSD, majoritatea statelor europene au prezentat propria viziune privind revenirea economică europeană și viitorul buget european.

„Avalanșa acestor discuții surprinde România nepregătită, fără o viziune reală despre ce ar trebui să fie această relansare economică europeană. Niciun comunicat de presă, nicio declarație publică, niciun responsabil oficial pentru viitorul buget european. Afacerile europene sunt ținute la secret, deși tocmai în aceste momente este nevoie de promovarea intensă a viziunii de țară și implicarea tuturor factorilor de răspundere care, prin vocea lor, pot să împingă înainte viziunea politică românească", spun cei doi oficiali social-democrați, într-un material publicat de Adevărul.

Cum se vede de la Bruxelles

Planul va fi o creație a UE, care va ilustra o viziune asupra viitorului comun și va reflecta consensul statelor membre cu privire la parcursul de redresare și dezvoltare post-pandemie asumat, a declarat, într-un interviu acordat EURACTIV.ro, Luminița Odobescu, reprezentantul permanent al României la UE.

„Condițiile succesului vor include asigurarea unor ingrediente cheie și, în același timp, ale principiilor de bază ale construcției europene: solidaritatea, inclusivitatea și coeziunea”, a spus ea.

Ambasadorul României la UE remarcă faptul că, deși în comunicarea publică a fost utilizată frecvent formula unui „plan de tip Marshall” pentru a evoca amploarea planului de redresare economică, trebuie avute în vedere diferențele de structură și sens dintre „pachetul european” și planul de investiții american care a sprijinit decisiv reconstrucția postbelică a economiilor vest-europene, simultan cu izolarea lor de influența comunismului. Planul Marshall nu a fost accesibil tuturor statelor europene, pentru că de el nu au beneficiat și statele izolate în spatele Cortinei de Fier. 

„Planul de relansare economică a UE se vrea un proiect de amploare și, mai ales, un proiect inclusiv, în care statele membre afectate de acest șoc asimetric vor beneficia de fonduri de redresare economică, dar și de alte instrumente conexe, toate cu scopul de a crește convergența la nivelul UE și de a consolida piața internă care, trebuie să reamintim, rămâne activul esențial al Uniunii”, a mai spus Luminița Odobescu.