Premierul Florin Cîțu a declarat joi că a trebuit să convingă Executivul de la Bruxelles că România poate atrage până în 2026 cele 29,2 miliarde de euro alocați pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR).

”A trebuit, în primul rând, să ne asigurăm că România are acces la 29,2 miliarde (euro), pentru că a fost o discuție și a trebuit să convingem Comisia Europeană că vom putea atrage cei 29,2 miliarde - asta a fost prima discuție - pe baza reformelor pe care le facem”, a declarat, după ședința de guvern de joi, premierul Florin Cîțu, întrebat ce mai e de negociat acum pe PNRR.

El a adăugat că i-a convins pe oficialii europeni că Bucureștiul poate folosi banii fără să pună în pericol ”sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală”.

Premierul a mai spus că, în discuțiile de marți și miercuri de la Bruxelles, nu a dat înapoi în privința priorităților ”foarte clare” ale României:

”Infrastructura, atât rutieră, cât și feroviară și nu s-a umblat acolo. Provocarea pentru miniștri în următoarele două săptămâni este să vină cu proiectele tehnice în detaliu /.../ , ca ele să fie nu aprobate, ca să fie avizate pozitiv de Comisia Europeană, având în vedere standardele cu care se lucrează. În acest moment, discuțiile au fost pe reforme, pe suma mare și cum împărțim împrumuturile în perioada 2022-2026 și pe prioritățile pe care le avem în România:  infrastructură, gaze, spitale și așa mai departe. După aceea, miniștrii, în următoarele două săptămâni, trebuie să vină cu susținerea tehnică a proiectelor, sub coordonarea domnului ministru al investițiilor și proiectelor europene”.

Obiective propuse:

- creșterea economică peste media Uniunii Europene

- reducerea deficitelor bugetare: ”Am avut o discuție și cu domnul vicepreședinte Dombrovskis, pe care l-am asigurat că rămânem pe traiectoria din strategia fiscal-bugetară de reducere a deficitului ... Important este, repet, ca această componentă a PNRR să fie inclusă în strategia noastră și să nu afecteze deficitul bugetar. PNRR are o componentă importantă de împrumuturi, componentă pe care foarte multe țări nu și-au asumat-o în întregime, și-au asumat doar părți din ea”.

- reforma fiscală, care să asigure creșterea veniturilor bugetare și optimizarea cheltuielilor bugetului în anii următori. 

- reforma salarizării

- reforma administrației publice

- implementarea Băncii Naționale de Dezvoltare

- reforme în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde și așa mai departe.

”Toate acestea au fost prezentate și au fost primite bine, pentru că, pentru prima oară, România prezintă un plan credibil, un plan care poate să fie aplicat”, a susținut premierul.

Acesta spune că toți miniștrii ”trebuie să lucreze 24 de ore pe zi în următoarele zile, pentru a ne asigura că totul este perfect în momentul în care depunem PNRR”.

”În ceea ce mă privește, voi avea întâlniri de două ori pe săptămână cu doamna Vestager, care este responsabilă pentru România, ca să mă asigur că avem acest progres; dacă o să fim plecați de două ori pe săptămână, orice derapaj sau orice întârziere pot fi identificate rapid, pentru a le putea remedia”, a afirmat premierul.

În următoarele două-trei săptămâni, tGuvernul trebuie să se asigure că în PNRR vor fi incluse doar proiecte care pot fi finalizate până în 2026.

Florin Cîțu a reamintit că, în opinia sa, PNRR reprezintă doar o parte din toate proiectele de reformă și investiții în următorii ani.

”PNRR are niște condiții și trebuie să le respectăm și prin PNRR depunem acele proiecte care vor respecta aceste condiții. Eu vă aduc aminte că, pe lângă PNRR, mai avem 46 de miliarde în perioada 2021 - 2027. Deci luăm 29,2 miliarde prin PNRR, dar trebuie să pregătim și cei 46 de miliarde cu proiecte, plus bugetul de stat. Deci sunt trei surse de finanțare, PNRR este doar o componentă și ne asigurăm că în PNRR sunt incluse acele proiecte care pot fi finalizate până în 2026 și respectă și normele de digitalizare și cele de energie verde, plus că sunt legate de reformă, pentru că asta e o condiție a PNRR”.