UPDATE

Consiliul European a ajuns joi seara la un acord asupra unor măsuri restrictive suplimentare care vor avea „consecințe masive și grave” pentru Rusia. 

„Astăzi, Consiliul European convine asupra unor măsuri restrictive suplimentare care vor impune Rusiei consecințe grave și masive pentru acțiunile sale, în strânsă coordonare cu partenerii și aliații noștri. Aceste sancțiuni vizează sectorul financiar, sectoarele energiei și transporturilor, produsele cu dublă utilizare, precum și controlul exporturilor și finanțarea exporturilor, politica în domeniul vizelor, includerea unor noi persoanele din Rusia pe liste și noi criterii de includere pe liste”, se arată în concluziile summitului.

Consiliul European face apel la continuarea activității privind pregătirea și disponibilitatea la toate nivelurile și invită Comisia, în special, să prezinte măsuri de contingență, inclusiv în ceea ce privește energia.

+++

Consiliul European solicită pregătirea rapidă a unui nou pachet de sancțiuni care să vizeze și Belarus, se arată într-un draft al concluziilor reuniunii de urgență a liderilor europene, care are loc în această seară la Bruxelles.

Consiliul va adopta fără întârziere propunerile pregătite de Comisie și de Înaltul Reprezentant pentru politică externă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi dimineața că UE va aplica sancțiuni „masive și direcționate” împotriva Moscovei, vizând sectorul financiar, înghețarea activelor rusești, interzicerea exportului de tehnologie în Rusia și „slăbirea bazei economice a țării”.

Comisia Europeană le-a prezentat astăzi ambasadorilor europeni un draft al celui de-al doilea proiect de pachet de sancțiuni.

Liderii UE vor dezbate acest pachet pentru a-i da undă verde, urmând ca sancțiunile să fie adoptate în mod oficial vineri.

Conducerea politică a Rusiei și oligarhii care îl susțin pe președintele Vladimir Putin vor fi probabil vizați de noile sancțiuni, au declarat diplomați UE, relatează EURACTIV.

Acordul de facilitare a vizelor UE-Rusia este în discuție în contextul măsurilor punitive, dar ar putea implica doar pașapoartele de serviciu, a preciza un oficial european.

Potrivit diplomaților UE, există o mare unitate între cei 27 de lideri cu privire la necesitatea de a impune acest următor pachet „în seara asta, sau cât mai curând posibil”.

Nu se știe cât de dure vor fi aceste noi sancțiuni, întrucât statele membre sunt împărțite în două tabere: unele solicită sancțiuni mai puternice, iar altele sunt mai reticente.

Dilema SWIFT

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba și-a reînnoit apelurile adresate aliaților occidentali de a interzice accesul Rusiei în sistemul internațional de plăți SWIFT, una dintre cele mai dure sancțiuni non-militare pe care Occidentul le-ar putea impune.

„Nu voi fi diplomatic în acest sens. Toți cei care se îndoiesc acum că Rusia ar trebui să aibă accesul interzis la SWIFT trebuie să înțeleagă că vor avea pe mâini sângele bărbaților, femeilor și copiilor ucraineni nevinovați”, a spus Kuleba.

Potrivit mai multor diplomați UE, cel de-al doilea pachet de sancțiuni nu include pași pentru limitarea sau interzicerea accesului Rusiei la SWIFT, dar nu este exclusă această opțiune într-o etapă ulterioară.

Unele state membre, în special est-europene, au propus această măsură pentru această a doua etapă de sancțiuni.

Altele, printre care Germania și Italia, au fost mai mult decât ezitante în privința acestei așa-numite „opțiune nucleară”, de teama că Europa ar putea suferi consecințe economice semnificative. 

Compensații

Problema compensării financiare pentru acele state membre cel mai grav afectate de contrasancțiuni este „prematură”, deoarece nu este încă posibil să se anticipeze care vor fi contramăsurile Rusiei, a declarat un oficial al UE înainte de debutul reuniunii de la Bruxelles. 

Un diplomat UE familiarizat cu pregătirile pentru summitul extraordinar a spus că obiectivul principal este „să arătăm unitate, să arătăm sprijin pentru Ucraina și ucraineni, să arătăm hotărâre în privința pachetului masiv (de sancțiuni) pe care îl vom pune în aplicare mâine”.

Un alt obiectiv este să „arătăm empatie față de statele membre cele mai apropiate de Ucraina și care se confruntă în secolul 21 cu ceva ce am crezut că am lăsat în urmă în secolul 20”, a adăugat diplomatul, referindu-se la țările vecine Ucrainei: Polonia și statele baltice.

Compensațiile se referă la statele membre UE apropiate geografic de Ucraina, care se pregătesc pentru un aflux de refugiați.

Într-o conferință comună cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și cu președintele Consiliului European Charles Michel, Von der Leyen a declarat joi că refugiații din Ucraina „sunt bineveniți” în Europa.

De asemenea, liderii UE ar putea să adopte un nou pachet de ajutor financiar pentru Ucraina.