Comisia Europeană va direcționa 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru finanțarea unor investiții pentru combaterea efectelor economice ale crizei provocate de pandemia COVID-19.

Comisia propune renunțarea, în acest an, la obligația de a solicita statelor membre să restituie prefinanțarea nefondată pentru fondurile structurale. Aceasta se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro din bugetul UE, pe care statele membre vor putea să îl folosească pentru a suplimenta 29 de miliarde de euro din finanțarea structurală în întreaga UE.

Această realocare va permite creșterea fondurilor pentru investiții în 2020 și va ajuta la consumarea unor fonduri de circa 40 de miliarde de euro din politica de coeziune 2014-2020. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe rapid această propunere, pentru a putea fi adoptată în următoarele două săptămâni.

În plus, Comisia propune extinderea sferei de aplicare a Fondului de solidaritate al UE, pentru a cuprinde și crizele de sănătate publică, pentru a se putea utiliza din acest fond anumite sume pentru statele cele mai afectate de criza coronavirusului. Până la 800 de milioane de euro sunt disponibile în 2020 din fondul de solidaritate, în timp ce Fondul european de ajustare la globalizare are la dispoziție până la 175 de milioane de euro pentru a mobiliza sprijin pentru lucrătorii concediați și pentru angajații independenți.

Pe lângă acestea, pentru a ajuta rapid IMM-urile afectate, UE intenționează să sprijine lichiditatea acestora, în completarea diverselor măsuri luate la nivel național. În săptămânile următoare, 1 miliard de euro va fi direcționat din bugetul UE către Fondul European de Investiții, care va oferi garanții pentru ca băncile să ofere finanțări companiilor.

Potrivit estimărilor Comisiei, acest instrument poate ajuta cel puțin 100 000 de IMM-uri europene cu finanțări în valoare totală de aproximativ 8 miliarde de euro.

În plus, Comisia vrea să protejeze lucrătorii împotriva șomajului și a pierderilor de venituri pentru a evita efectele mai serioase pe termen lung. Comisia este pregătită să sprijine statele membre în acest sens, promovând, în special scheme de lucru pe timp scurt, programe de perfecționare și recalificare care s-au dovedit eficiente în trecut.

Dar răspunsul fiscal principal la pandemia de coronavirus va veni din bugetele naționale ale statelor membre, recunoaște Comisia.

Pentru a facilita un răspuns eficient, vor fi ajustate temporar normele UE privind ajutoarele de stat și cele privind deficitul bugetar.

Statele membre pot concepe măsuri de sprijin ample în conformitate cu normele UE existente și pot decide să ia măsuri, cum ar fi subvenționarea salariilor, suspendarea plăților impozitelor companiilor, a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale. În plus, statele membre pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor, de exemplu pentru serviciile anulate sau biletele care nu sunt rambursate de operatorii în cauză. De asemenea, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ajute companiile să facă față deficitului de lichidități și au nevoie de ajutor de salvare urgent. 

Comisia este pregătită să lucreze cu toate statele membre pentru a se asigura că se pot pune în aplicare în timp util posibile măsuri de sprijin național pentru combaterea pandemia COVID-19.

Comisia va propune Consiliului și să activeze deplina flexibilitate prevăzută în cadrul fiscal al UE, astfel încât să poată pune în aplicare măsuri necesare pentru a combate efectele socio-economice ale epidemiei de coronavirus.

Executivul comunitar consideră că pandemia COVID-19 se califică drept „eveniment neobișnuit în afara controlului guvernamental”, ceea ce oferă un spațiu bugetar cheltuielilor excepționale pentru a combate epidemia, cum ar fi cheltuielile pentru îngrijirea sănătății și măsuri de salvare direcționate pentru firme și lucrători.

În al doilea rând, Comisia va recomanda ajustarea eforturilor fiscale necesare statelor membre în caz de creștere negativă sau scăderi mari de activitate.