”Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum libertatea, democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului, care ne sunt comune tuturor. Trebuie să le susținem și să le apărăm, chiar și în aceste vremuri dificile. În ultimele săptămâni, mai multe guverne din UE au luat măsuri de urgență pentru a face față crizei sanitare cauzate de răspândirea coronavirusului. Trăim vremuri extraordinare, iar guvernele trebuie, în principiu, să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa rapid și eficient cu scopul de a proteja sănătatea publică a cetățenilor noștri. Este extrem de important ca măsurile de urgență să nu fie în detrimentul principiilor și valorilor noastre fundamentale, prevăzute în tratate”, a declarat marți Ursula von der Leyen.

Președinta Comisiei Europene a reamintit că democrația nu poate funcționa în lipsa unor mijloace de informare în masă libere și independente: 

”Garantarea libertății de exprimare și  securitatea juridică sunt esențiale în aceste vremuri incerte. Nu a fost nicicând mai important ca jurnaliștii să fie în măsură să își desfășoare activitatea în mod liber și cu exactitate, astfel încât să combată dezinformarea și să le asigure cetățenilor noștri accesul la informații vitale”, a afirmat von de Leyen, atrăgând atenția că eventualele măsuri de urgență trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și strict proporțional, ”nu trebuie să dureze la nesfârșit”.

”Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape, într-un spirit de cooperare, aplicarea măsurilor de urgență în toate statele membre. Trebuie să colaborăm pentru a depăși această criză. Pe această cale, vom susține valorile noastre europene și drepturile omului. Acesta este modul nostru de a fi și acestea sunt principiile în care credem”, a mai spus Ursula von der Leyen.

De ce a reacționat von der Leyen?

Premierul ungar, Viktor Orban, a obținut luni undă verde de la Parlament pentru a legifera prin ordonanțe în cadrul unei stări de urgență pe perioadă nedeterminată, pe care opoziția o consideră "disproporționată" în lupta împotriva noului coronavirus, relatează AFP, preluată de Agerpres. În Ungaria, dar și în străinătate, legea este văzută de detractorii săi drept un instrument menit a întări controlul guvernului național-conservator, folosindu-se de pandemie ca pretext.

Legea introduce o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare pentru răspândirea de "știri false" despre virus sau despre măsurile guvernului, în contextul în care puținele organe media independente din țară se confruntă deseori cu astfel de acuzații.

Noile dispoziții îi vor permite premierului ungar să prelungească pe termen nedeterminat starea de urgență în vigoare de la 11 martie, fără a mai cere aprobarea Parlamentului.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului și Consiliul Europei au tras un semnal de alarmă privind situația din Ungaria, iar nouă organizații de apărare a presei au făcut apel la liderii Uniunii Europene să denunțe legea, spunând că aceasta "aduce atingere drepturilor fundamentale și libertăților media".

România și derogarea de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului

Patru foste țări comuniste - România, Republica Moldova, Armenia și Letonia - au notificat Secretariatul General al CEDO că, pe perioada stării de urgență, suspendă aplicarea Convenției Drepturilor Omului.

Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ) a criticat decizia autorităților române și, mai ales, faptul că aceasta nici măcar nu a fost comunicată publicului.

”În data de 17 martie, fără a aduce la cunoștința cetățenilor, România înștiințează Secretariatului General al Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire activarea art.151 din Convenție. Acest lucru nu a fost adus la cunoștința publicului de către Guvernul României, așa cum era normal, ci a fost semnalat de agenția France Presse... Prin urmare, deși ieri au fost multiple ieșiri publice ale celor care ne conduc, niciunul nu a găsit de cuviință să ne informeze cu faptul că în România nu mai este aplicabilă Convenția, că drepturile prevăzute de aceasta nu ne mai sunt garantate, cu alte cuvinte ele sunt suspendate temporar”, se arată într-un comunicat al CRJ.

Când a fost întrebat, premierul Ludovic Orban a scăldat-o, declarând că ”nu e perfect documentat”. Ulterior, Grupul de comunicare strategică a avut o reacție, în care a confirmat decizia de derogare, dar fără a explica de ce s-a luat această decizie.

De la declararea stării de urgență, în România au dispărut practic conferințele de presă. Ludovic Orban a susținut o singură videoconferință, în perioada în care se afla în autoizolare la Vila Lac 1.

G4Media notează că, de la decretarea stării de urgență, în 16 martie, autoritățile au luat măsuri nu doar pentru limitarea răspândirii coronavirusului, ci și pentru limitarea informării publice.

”Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, organismul care adoptă și coordonează toate măsurile în perioada de criză sanitară, transmite informații către public doar prin comunicate și declarații de presă, fără a accepta întrebări de la ziariști. Practic, informația oficială este redusă la ceea ce doresc să transmită responsabilii din această structură”, observă publicația citată.