Eurodeputații și-au exprimat în mare măsură sprijinul pentru noile inițiative anunțate miercuri de Ursula von der Leyen, dar au dorit, de asemenea, să evidențieze domeniile pe care UE ar trebui să se axeze.

Manfred Weber (PPE, Germania) a declarat că crearea de locuri de muncă ar trebui să reprezinte o prioritate: ”În Italia, 40% dintre tineri sunt încă șomeri. Și nu putem accepta niciodată o nouă generație pierdută în Uniunea Europeană de astăzi”.

”Vom putea cheltui banii destinații redresării o singură dată, iar prioritatea noastră este viitorul generației tinere a Europei”, a spus Weber.

El a subliniat, de asemenea, necesitatea ca UE să se exprime cu o singură voce în materie de afaceri externe.

Președinta S&D, Iratxe García Pérez (Spania), a vorbit despre diferitele provocări cu care se confruntă Europa.

Susținând o taxă pe tranzacțiile financiare, ea a declarat: ”Numai în acest mod vom fi în măsură să investim în tranziția ecologică și în incluziunea socială, fără a lăsa pe nimeni în urmă”.

Aceasta s-a declarat mulțumită de noul obiectiv de reducere a emisiilor pentru 2030, însă a reamintit că ”oamenii sunt parte integrantă a aceste tranziții, astfel încât avem nevoie de o strategie de combatere a sărăciei, inclusiv a sărăciei în rândul copiilor și introducerea unui salariu minim”, lucruri menționate de von der Leyen în discursul său.

García Pérez a solicitat sprijin pentru sectorul cultural și crearea unei platforme culturale europene pentru a ”permite tinerilor să colaboreze și să consolideze țesutul cultural european”.

Dacian Cioloș (Renew Europe, România), a declarat că Europa a făcut progrese considerabile în ultimele luni: ”Nu există nicio îndoială că planul de redresare este un pas înainte istoric și reflectă puterea Uniunii și capacitatea noastră de a depăși crizele împreună”.

Cu toate acestea, acesta a subliniat necesitatea de a respecta statul de drept ca principiu esențial în ceea ce privește cheltuirea fondurilor europene, pentru a menține încrederea cetățenilor: ”Interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate de corupție și de conflictele de interese”.

Acesta a salutat reacția Comisiei la apelul Parlamentului European pentru o evaluare de impact privind legislația în domeniul climei și planurile digitale.

Nicolas Bay (ID, Franța) a deplâns lipsa unor măsuri de protecție a pieței în Europa în perioada de apogeu a crizei sanitare, precum și normele stricte de mediu care slăbesc competitivitatea întreprinderilor europene: ”Aceste măsuri nu ajută la independența și prosperitatea viitoare a Europei, ci vor face ca Europa să devină din ce în ce mai fragilă pe scena mondială”,

Ska Keller (Verzi/ALE, Germania) a criticat condițiile în care migranții sunt tratați la frontierele externe ale UE. ”Ne aflăm într-o situație rușinoasă [...] și este responsabilitatea noastră colectivă în calitate de cetățeni”. Ea a îndemnat Comisia să lupte cu statele membre pentru a asigura condiții adecvate.

Situația migrației ”trebuie transformată într-o prioritate absolută, pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate și a ieși din această situație dezastruoasă în care ne aflăm”.

Keller a salutat obiectivul propus de reducere cu 55 % a emisiilor până în 2030: ”Schimbările climatice nu pot fi negociate, așa că trebuie să acționăm rapid”.

Ryszard Antoni Legutko (ECR, Polonia), a afirmat că ultimul deceniu s-a dovedit a fi turbulent pentru UE și că aceasta se află astăzi într-o situație și mai gravă decât în urmă cu zece ani.

”În fiecare an din ultimul deceniu, am auzit de la fiecare președinte al Comisiei că ne așteaptă un viitor strălucitor și că zilele de glorie ale UE sunt aproape, cu condiția ca, desigur, Comisia Europeană și instituțiile europene să primească mai multe competențe... Din ce în ce mai puține persoane din întreaga Europă iau în serios acest mesaj”.

Manon Aubry (Franța), copreședinta Grupului GUE/NGL, a criticat discursul pentru că nu a menționat criza de solidaritate care există în UE, ilustrată de paradisurile fiscale, și nici chestiunile legate de statul de drept din Polonia și Ungaria. Ea a criticat, de asemenea, obiectivul de 55 % de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ca fiind insuficient.

”Pentru a face față provocărilor cu care ne confruntăm, trebuie să ne schimbăm cu totul abordarea. Preocuparea noastră ar trebui să fie doar mediul și aspectele sociale”, a declarat aceasta, pledând pentru justiție fiscală și sfârșitul paradisurilor fiscale în Europa.