Planul de investiții pentru o Europă durabilă prezentat marți își propune să mobilizeze investiții publice și să contribuie la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale UE. Eurodeputații au avut diverse obiecții.

Planul de investiții pentru Pactul ecologic european va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă, anunță Comisia Europeană.

Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni: 

  • Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.
  • Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând ”înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.
  • Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție justă

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției.

Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili.

Acest instrument va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.


Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare:

1) Un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Pentru a putea valorifica partea din fond care le revine, statele membre vor trebui, în colaborare cu Comisia, să identifice teritoriile eligibile prin intermediul unor planuri teritoriale specifice privind tranziția justă.

Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziție justă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul social european Plus și să furnizeze resurse naționale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanțare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza și mai multe investiții. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor. De exemplu, va sprijini lucrătorii în dobândirea de abilități și competențe pentru viitoarea piață a forței de muncă și va ajuta IMM-urile, startup-urile și incubatoarele de afaceri să creeze noi oportunități economice în aceste regiuni.

Totodată, fondul va sprijini investițiile în tranziția către o energie curată, de exemplu în eficiența energetică.

2) O schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiții private, inclusiv în energie și transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective și să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creștere.

 3) Un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul rețelelor de încălzire centralizată și în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Mecanismul pentru o tranziție justă vizează mai mult decât finanțarea: prin intermediul unei platforme dedicate tranziției juste, Comisia va furniza asistență tehnică statelor membre și investitorilor și se va asigura că sunt implicate comunitățile afectate, autoritățile locale, partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale.

Mecanismul pentru o tranziție justă va include un cadru de guvernanță puternic, axat pe planuri teritoriale specifice privind tranziția justă.

 Ce cred europarlamentarii români

”România și regiunile care au nevoie de cel mai mult ajutor pentru tranziția spre o economie verde sunt regiunile care au și cea mai puțină experiență în folosirea acestor instrumente financiare. De aceea au nevoie de asistență tehnică de la Comisia Europeană și de condiții accesibile lor”, a declarat eurodeputatul PNL/PPE Siegfried Mureșan în cadrul dezbaterilor din plenul de la Strasbourg privind Pactul ecologic european (European Green Deal).


Mureșan a mai spus că Pactul va avea succes sau va eșua în funcție de finanțări, astfel că trebuie clarificare rapid aspectele ce țin de Mecanism pentru tranziție justă.

Eurodeputatul român a reiterat faptul că nu trebuie să fie afectate alte politici: PAC, coeziunea, inovarea sau cercetarea, lucru subliniat și de Cristian Bușoi (PNL/PPE). 

Dragoș Pîslaru de la PLUS/Renew Europe a subliniat că provocările aduse de mediu și de schimbările climatice pot fi transformate în ”oportunități de dezvoltare a unei societăți inclusive cu competențe noi, locuri de muncă mai bune și creștere economică”. 

El a subliniat că atenția trebuie îndreptată către cetățenii din regiunile cele mai vulnerabile, precum Valea Jiului sau Gorj din România, cele mai importante de minerit din țara noastră, ”care vor ieși din zona de sărăcie și vor avea o societate modernă și prosperă, o industrie digitalizată și o economie circulară curată prin această tranziție echitabilă”.

Dan Nica (PSD/S&D) a salutat implicarea Băncii Europene de Investiții în susținerea proiectelor necesare pentru decarbonizare.

”În cazul României e vitală prezența BEI pentru că necesarul de investiții, pe care eu l-am văzut într-un studiu prezentat în luna decembrie, e de 80 de miliarde de euro pentru următorii 10 ani, adică 4% din PIB”, a susținut el, precizând că această sumă e enormă pentru România și fără sprijinul BEI va fi foarte greu.

Nica a mai spus că, în trecut, BEI a sprijinit mai mult statele membre cele mai bogate și ”puțin sau deloc” pe cele care avea nevoie mai mare de ajutor.

Eurodeputatul social-democrat l-a rugat pe vicepreședintele CE Frans Timmermans să insiste ca proiectele pentru regiunile afectate de decarbonizare să înceapă imediat. 

Maria Grapini (PSD/S&D) a declarat că trebuie evitată situația din planul Juncker, unde criteriile nu au fost cele mai bune și fondurile s-au concentrat ”în câteva state care au avut capacitate administrativă de scriere a proiectelor”.

Ea a mai subliniat că trebuie ținut cont de contextul fiecărui stat în parte.

Câțiva eurodeputați au apreciat că ar putea fi ”pedepsite” state care și-au făcut până acum temele, iar multe sume se vor duce către statele din est, unde au fost luate mai puține măsuri pentru reducerea poluării.

Clotilde Armand de la USR/Renew Europe a replicat că situația e invers: ”Țările din est au păstrat o legătură cu natura mai puternică, au menținut circuite scurte de aprovizionare, au trecut prin faza de dezindustrializare în multe regiuni, luptă împotriva despăduririlor și exploatărilor miniere poluante - un exemplu fiind România...Multe țări din est au făcut eforturi pentru a-și atinge obiectivele la ponderea energiei din surse regenerabile”.

”Trebuie să luăm virajul ecologic inteligent și să nu alimentăm pozițiile eurosceptice”, a afirmat Armand. 

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Frans Timmermans a recunoscut că Pactul ecologic european nu e suficient pentru combaterea schimbărilor climatice, dar a precizat că e ”primul pas in direcția bună”.

Referitor la îngrijorările exprimate de mai mulți eurodeputați privind soarta regiunilor miniere, Timmermans a spus că e nepot de miner, dar crede că a venit momentul ca Europa să renunțe la cărbune, subliniind că nepoții și copiii își doresc alte locuri de muncă, nu în mină. 

În pofida Brexit, el e convins că UE va colabora cu Londra pentru ca European Green Deal  să devină realitate.

Concluzia dezbaterii e că toți avem ”același sentiment al urgenței”, a declarat vicepreședintele executiv al CE Valdis Dombrovskis: ”Obiectivul e stabilit, acum trebuie să facem împreună eforturi pentru o economie europeană durabilă și ecologică”.

Răspunzând îngrijorărilor privind dispariția a numeroase locuri de muncă, oficialul CE a explicat că există studii, potrivit cărora impactul European Green Deal asupra acestora e pozitiv, întrucât vor dispărea locuri de muncă în minerit, dar vor fi create noi locuri de muncă în economia ecologică.