Reunite în Portugalia, 15 țări din Europa de Sud, Centrală și de Est au afirmat sâmbătă, la Summitul Grupului „Prietenii Coeziunii”, nevoia de a se ajunge rapid la un acord asupra viitorului buget european după Brexit.

Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria au semnat comunicatul final al summitului care a avut loc în acest oraș situat la 180 de kilometri sud de Lisabona, transmite Agerpres.

„Este urgent să se ajungă la un acord asupra viitorului buget european, iar statele membre reunite astăzi și-au afișat dorința fermă de a încheia un acord definitiv la 20 februarie”, a anunțat premierul portughez Antonio Costa într-o conferință de presă la sfârșitul discuțiilor.

Summitul Grupului „Prietenii Coeziunii” vine cu trei săptămâni înainte de un summit excepțional convocat de președintele Consiliului European, Charles Michel, pentru a încerca să se decidă bugetul UE pentru perioada 2021-2027.

De asemenea prezentă, Croația a preferat să își păstreze neutralitatea în calitate de țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în timp ce Italia nu a făcut parte dintre semnatare.

Cele 17 țări care s-au reunit în Portugalia se tem ca viitorul acord să nu ducă la importante reduceri bugetare, accentuate de oprirea contribuții Marii Britanii, care a părăsit oficial Uniunea Europeană vineri.

De altfel, Austria și alte state membre au anunțat deja că se vor opune planurilor de creștere a bugetului pe termen mediu.

În timp ce Comisia Europeană vrea contribuții de 1,11% din Venitul Național Brut (VNB), țări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria și Olanda vor un procent de maximum 1%.

„Dacă va fi introdusă această propunere, nu o vom susține, și cred că nici alți contributori neți din UE”, a spus cancelarul austriac Sebastian Kurz la postul austriac de radio Oe1, făcând referire la grupul de țări care plătesc la bugetul blocului comunitar mai mult decât primesc din finanțările UE. 

Totuși, liderul conservator austriac a adăugat că negocierile sunt încă în desfășurare. „Sper că ni se va prezenta o nouă propunere pe care să o putem accepta”, a spus el.

Însă nici în rândul conservatorilor nu este o poziție decisă. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE responsabil pentru bugete, spune că „este o greșeală” poziția Guvernului Austriei prin veto bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru epoca post-Brexit în cazul în care contribuțiile planificate ale statelor membre nu sunt reduse.

Mureșan spune că Uniunea Europeană va avea mai multe responsabilități în viitor, ca atare e firesc să aibă și un buget mai mare și toată lumea asteaptă ca Uniunea Europeană să facă mai multe pentru protecția mediului, combaterea schimbărilor de climă, gestionarea migrației și controlul frontierei externe.

„Pentru a putea face toate acestea Uniunea Europeană are nevoie de un buget corespunzător. Cel mai incorect lucru este să promitem oamenilor că Uniunea Europeană le va rezolva problemele și să nu dăm apoi Uniunii Europene instrumentele pentru a rezolva aceste probleme”, a scris eurodeputatul PNL pe Facebook.

Plecarea din UE a Marii Britanii, care era un contributor net, va duce la diminuarea bugetului comun, într-un moment în care au apărut noi priorități, așa cum sunt migrația și schimbările climatice.

Comisia Europeană și Parlamentul European au cerut creșterea contribuțiilor statelor membre pentru a acoperi golul lăsat de Marea Britanie, dar reprezentanții unor state net contributoare și-ar dori o diminuare a bugetului Uniunii, în special prin tăierea fondurilor de coeziune sau pentru agricultură.