Eurodeputații sunt gata să înceapă negocierile cu Consiliul pentru a adapta Fondul pentru o tranziție justă astfel încât să ajute la atenuarea impactului social al economiei verzi.

Eurodeputații au adoptat miercuri poziția Parlamentului European referitoare la propunerea Comisiei privind Fondul pentru o tranziție justă cu 417 voturi ”pentru”, 141 ”împotrivă” și 138 abțineri. 

  • Parlamentul European a extins domeniul de aplicare al noului Fond pentru o tranziție justă
  • Coeziunea socială este un principiu director pentru a acorda sprijin din fond
  • Se acordă o atenție deosebită regiunilor cel mai puțin dezvoltate, regiunilor ultraperiferice și insulelor
  • Consiliul European trebuie să acorde mai multe resurse pentru a acoperi nevoile reale 

Parlamentul European a insistat ca resursele fondului din bugetul Uniunii pe perioada 2021-2027 să crească substanțial (25 de miliarde de euro în prețuri din 2018, comparativ cu suma de 11 miliarde de euro propusă de Comisie și scăderea la 7,5 miliarde de euro convenită de Consiliul European). Suma ar trebui suplimentată cu 32 de miliarde de euro în prețuri curente, astfel cum se propune în Instrumentul de redresare al Uniunii Europene.

Eurodeputații au confirmat unele dispoziții-cheie descrise în proiectul de recomandare de către Comisia pentru dezvoltare regională:

• sprijinirea cetățenilor, a economiei și a mediului;

• crearea unui „mecanism de recompensare ecologică”, prin care 18 % din totalul resurselor JTF sunt alocate statelor membre care își reduc emisiile de gaze cu efect de seră mai repede decât alte state membre;

• alocarea a 1 % din total către insule și a 1 % către regiunile ultraperiferice;

• stabilirea unei rate de cofinanțare de până la 85 % din costurile aferente proiectelor eligibile din întreaga Uniune Europeană;

• posibilitatea de a transfera voluntar resurse din alte fonduri de coeziune;

• extinderea domeniului de aplicare, astfel încât să includă microîntreprinderile, turismul sustenabil, infrastructurile sociale, universitățile și instituțiile publice de cercetare, tehnologiile de stocare a energiei, rețele de termoficare cu emisii reduse, mobilitatea inteligentă și sustenabilă, inovațiile digitale, inclusiv în agricultura digitală și de precizie, proiectele de combatere a sărăciei energetice, precum și cultura, educația și crearea de comunități;

• o derogare pentru investițiile în activități legate de gazele naturale, pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe extracția și arderea cărbunelui, a lignitului, a șisturilor bituminoase sau a turbei, cu condiția ca aceste de activități să fie considerate „sustenabile din punctul de vedere al mediului” în conformitate cu Regulamentul privind taxonomia și să îndeplinească alte șase condiții cumulative.

În plus, doar 50% din sumele naționale alocate vor fi disponibile pentru țările care nu au definit încă un obiectiv național pentru a ajunge la neutralitate climatică în 2050, până la adoptarea acestui obiectiv.