Germania a fost unul dintre cei mai fervenți susținători ai Conferinței și ai planurilor de reformă a UE care au rezultat în urma dezbaterilor din cadrul acesteia.

Acest lucru se datorează „faptului că viziunea noastră este să cooperăm și mai puternic și chiar mai profund în Europa”, a subliniat Anna Lührmann, ministrul de stat pentru Europa, într-un interviu acordat EURACTIV.

„În timpul negocierilor din Consiliu, m-am văzut întotdeauna ca un reprezentant al conferinței privind viitorul, deoarece întotdeauna ridic aceste puncte foarte activ și militez acolo pentru a obține susținere în vederea implementării”, a adăugat ministrul.

Aproape 50 de propuneri au fost înaintate în plenul conferinței, inclusiv renunțarea la principiul unanimității în politica externă a UE.

Acum ar fi important ca „noi, ca Uniunea, să oferim rezultate concrete și să inițiem cu adevărat procesele de reformă instituțională menționate în Conferința privind Viitorul Europei”, a adăugat Lührmann.

Importanța conferinței, care se încheie oficial luni, a fost deja subliniată în acordul de coaliție german. Acesta afirmă că conferința ar trebui să aibă ca rezultat un „moment constituțional” pentru UE și să conducă la „dezvoltarea în continuare către un stat federal european”.

Din acest motiv, Lührmann pledează pentru ca „rezultatele conferinței să fie discutate cu o minte deschisă, inclusiv cu deschidere către idei de modificare a tratatelor”.

„Este un punct central al politicii noastre europene să promovăm o dinamică în această direcție. Și sper că în curând va fi momentul potrivit pentru acest lucru”, a spus Lührmann, în interviul acordat EURACTIV.

Renunțarea la deciziile în unanimitate

Lührmann solicită ca, pe termen scurt, accentul principal să fie pus pe propunerile care nu necesită modificarea tratatelor UE. „Există multe lucruri importante, spre exemplu în domeniul energiilor regenerabile sau al consolidării capacităților europene de apărare”, a spus ea.

Forma actuală a tratatelor UE permite deja abolirea principiului unanimității în politica externă a Uniunii și permit, de asemenea, introducerea unor liste transnaționale, proces asupra căruia încă se poartă negocieri.

„Un punct care este extrem de important pentru noi, guvernul federal, este să fie mai puține opțiuni de veto în politica externă pentru a ne face mai capabili să acționăm. Există deja opțiuni în cadrul actual al tratatului pentru acest lucru. Și acum ar trebui să discutăm împreună, la nivel de instituții europene, despre cum putem realiza cel mai bine acest lucru”, a declarat Lührmann.

Prin acțiunile sale în ceea ce privește războiul Rusiei în Ucraina, UE a demonstrat că baza negocierilor pentru abolirea principiului unanimității este acum mai puternică ca niciodată.

„Războiul de agresiune rusesc a creat o dinamică cu totul nouă în acest domeniu, deoarece UE a acționat și a reacționat la aceasta într-un mod mai unit și mai hotărât ca niciodată înainte”, a declarat Lührmann.

„Și cred că există o conștientizare din ce în ce mai mare în statele membre că trebuie să adoptăm o poziție comună mai hotărâtă în acest context geopolitic în schimbare. Prin urmare, cred că o dezbatere pe această temă este cu siguranță posibilă”, a adăugat ea.

Extinderea UE

Cu toate acestea, capacitatea UE de a acționa este strâns legată de extinderea preconizată, a mai spus Lührmann.

„Într-adevăr, cele două aspecte merg împreună. Și pentru mine este clar că, dacă UE crește, trebuie să ne întrebăm și în acest context de ce instituții avem nevoie pentru acest lucru”, a adăugat ministrul german pentru afaceri europene.

Oficialul a adăugat că, în special în ceea ce privește perspectiva de extindere a UE în Balcanii de Vest, acum este momentul pentru „progrese semnificative” prin deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord cât mai curând posibil.

„Pentru mine, este clar că trebuie să ne respectăm promisiunile. Și există reguli foarte clare în procesul de aderare. Deci, dacă se vor face reforme, atunci aceste țări vor fi cu un pas mai aproape de UE”, a adăugat Lührmann.

Prin urmare, reforma instituțională trebuie inițiată rapid, înainte ca aceste țări să adere la UE.

„Noi, ca UE, trebuie să ne facem temele și să ne reglăm instituțional, astfel încât să putem funcționa și ca o Uniune cu 33 sau chiar mai mulți membri”, a adăugat ea.

O Europă cu mai multe viteze?

Germania este acum deschisă și unei „Europe cu mai multe viteze” - o idee considerată tabu în vremea cancelarului Angela Merkel, care se temea că o integrare sporită a câtorva state ar putea crea o ruptură între membrii UE.

O schimbare de direcție poate fi resimțită în mod clar sub noul guvern german. Cancelarul Olaf Scholz, de exemplu, a subliniat în timpul discursului său inaugural din Bundestag, din decembrie, că anumite state ar putea avansa în ceea ce privește integrarea europeană „dacă nu toată lumea este încă pregătită”.

Lührmann spus și ea că o integrarea sporită a statelor mai dispuse ar fi o ]posibilitate care, desigur, există”.

Dar, din cauza războiului Rusiei în Ucraina, „acum nu este momentul să luăm o astfel de decizie fundamentală”, a declarat ministrul german. Ea a adăugat însă că este timpul să înceapă aceste dezbateri, chiar și în acest context agitat.

„Dar chiar acum, în această criză extinsă, guvernul federal se concentrează pe a-i ține pe toți împreună și cât mai uniți posibil, în special în ceea ce privește chestiunile de amploare”, a subliniat Anna Lührmann.

Interviu realizat de Oliver Noyan, EURACTIV.de. Traducerea și adaptarea: Bogdan Neagu