Tribunalul constituțional al Poloniei s-a pronunțat săptămâna trecută împotriva principiului central al integrării europene, accelerând puternic conflictul privind valorile fundamentale dintre euroscepticii de la Varșovia și majoritatea celorlalte state membre UE, relatează Reuters, preluată de EURACTIV.

Peste 100.000 de persoane au ieșit pe străzi duminică în Polonia, manifestându-și sprijinul pentru UE, pe fondul temerilor privind perspectiva ca țara lor să urmeze exemplul Marii Britanii și să părăsească blocul comunitar. 

”Dacă nu susținem principiul potrivit căruia reguli egale sunt respectate la fel peste tot în Uniunea Europeană, întreaga Europă va începe să se prăbușească”, a spus Jourová, comisar dintr-o țară vecină Poloniei - Cehia.

”De aceea va trebui să reacționăm la acest nou capitol deschis de Curtea Constituțională poloneză”, a spus Jourová, responsabilă pentru valori și transparență în cadrul Comisiei Europene.

Într-un fel sau altul, această decizie va avea, probabil, costuri pentru Varșovia.

Ea vine după o dispută îndelungată. Polonia este acuzată de multe țări occidentale, de organisme de supraveghere a drepturilor internaționale și de cei care afirmă că a avut loc o reducere a independenței mass-media și a instanțelor, precum și o încălcare a drepturilor femeilor, migranților și persoanelor LGBT de când Partidul Lege și Justiție (PiS) a câștigat puterea în 2015.

Comisia, în calitate de gardian al Tratatelor UE, refuză aprobarea planulului de redresare și reziliență al Poloniei, necesar pentru a permite Varșoviei să valorifice miliardele de euro disponibile, pe lângă alte fonduri UE, pentru a sprijini redresarea post-COVID. 

În afară de blocarea plății fondurilor de redresare către Polonia, Comisia ar putea continua cu impunerea unui nou instrument de suspendare a finanțării statelor care încalcă valorile cheie consacrate în legile europene.

Comisia de la Bruxelles ar putea deschise un nou caz împotriva Varșoviei pentru încălcarea legislației UE, care ar putea duce la sancțiuni pentru Guvernul polonez din partea Curții Europene de Justiție (CJUE). 

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a respins luni ideea unui ”Polexit”.

”Acesta este un mit dăunător pe care opoziția îl substituie lipsei sale de idei cu privire la poziția corectă a Poloniei în Europa”, a spus el.

Comisarul european pentru industrie din Franța, Thierry Breton, a declarat că nu crede ”nicio secundă” că va exista un ”Polexit”.

Sprijinul pentru calitatea de membru UE rămâne foarte ridicat în Polonia, cea mai mare țară din fostul bloc comunist și o beneficiară importantă a fondurilor europene.

Agenția de evaluare Moody’s estimează că Polonia a primit, în medie, o finanțare netă de la UE în valoare de 2% din PIB-ul său național anual, de la aderarea din 2004, și că cifra alocată pentru 2021-2027 s-a ridicat la aproximativ 3,2%.

”Polonia este un beneficiar net substanțial al finanțării europene, care a reprezentat un factor cheie al creșterii și al convergenței cu nivelul de venituri din UE”, a declarat Steffen Dyck, vicepreședinte la Moody’s.

Potențialul economic al Poloniei ar fi afectat de un ”Polexit”. Varșovia ar putea obține 23 de miliarde de euro în subvenții și 34 de miliarde de euro în împrumuturi mai ieftine în cadrul planului de redresare. 

Comisia a mai anunțat luni că va trimite o cerere de plată către Polonia pentru penalitățile datorate după o decizie a CJUE în cazul unei mine de lignit din Turow, lângă granița cehă. Praga s-a plâns de faptul că activitatea minei dăunează mediului înconjurător pe teritorul ceh.

Caz rar întâlnit în UE, Varșovia a ignorat o hotărâre din mai a CJUE, prin care i s-a cerut să oprească activitatea minei, astfel că instanța din Luxemburg a stabilit, la 20 septembrie, să aplice Poloniei amenzi zilnice în valoare de 500.000 de euro, până când aceasta se conformează și încetează exploatarea minieră.