La paisprezece ani după ce Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, aproximativ 50.000 de sârbi care locuiesc în nord folosesc plăcuțe de înmatriculare și documente emise de autoritățile sârbe, refuzând să recunoască instituțiile din capitala Pristina, relatează AFP, preluată de EURACTIV.com.

Protestatarii au blocat duminică cu camioane pline cu pietriș și alte mașini grele drumurile care duc la cele două puncte de trecere a frontierei, Jarinje și Bernjak, pe un teritoriu în care sârbii formează o majoritate. Poliția din Kosovo a spus că trebuie să închidă punctele de trecere a frontierei.

Guvernul prim-ministrului Albin Kurti a declarat că le va acorda sârbilor o perioadă de tranziție de 60 de zile pentru a obține plăcuțele de înmatriculare din Kosovo, la un an după ce a renunțat la o primă tentativă de a folosi acest plăcuțe, din cauza unor proteste similare.

Măsura ar fi trebuit să intre în vigoare de luni, dar liderii kosovari au declarat că vor amâna folosirea noilor plăcuțe până la 1 septembrie, după ce a „avut discuții și întâlniri cu factori internaționali americani și europeni”.

De asemenea, guvernul de la Priștina decisese ca, începând cu 1 august, toți cetățenii din Serbia care vizitează Kosovo vor trebui să obțină un document suplimentar la graniță pentru a putea intra pe teritoriul fostei provincii sârbești.

O măsură similară este aplicată de autoritățile de la Belgrad kosovarilor care vizitează Serbia.

„Guvernul kosovar s-a angajat să amâne punerea în aplicare a celor două decizii din 29 iunie 2022 până la 1 septembrie 2022... după ce toate baricadele sunt îndepărtate și libertatea deplină de mișcare este stabilită pe toate drumurile din nordul Kosovo”, se arată într-un comunicat al guvernului.

În pofida faptului că Belgradul are aceleași cerințe pentru Kosovo, tentativele de a impune autoritatea Pristinei în nordul Kosovo nu au mers bine. Duminică s-a tras asupra poliției, iar mai mulți albanezi au raportat că au fost agresați și mașinile lor au fost atacate în zona din nord unde au apărut tensiunile.

Sirenele au sunat timp de mai bine de trei ore în Mitrovița, un oraș majoritar sârb, iar sârbii au blocat drumuri în apropierea a două puncte de trecere a frontierei, ceea ce a dus la închiderea.

Președinta Vjosa Osmani le-a cerut sârbilor să nu cadă pradă propagandei îndreptate către o simplă măsură de reciprocitate:

„Măsura reciprocității nu este îndreptată împotriva nimănui, ci în favoarea cetățenilor. Prin urmare, invit cetățenii sârbi ai Republicii Kosovo să nu cadă pradă propagandei de la Belgrad”.

Ea a mai spus că instituțiile din Kosovo lucrează din greu pentru a menține statul de drept și libertatea de mișcare, adăugând că „încercările lui Vucici de a destabiliza Kosovo, care se inspiră din metodele mentorului său Putin, vor eșua".

Președintele sârb Aleksandar Vucici păstrează legături strânse cu Rusia, deși Serbia e candidată pentru aderarea la UE.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a dat vina pe ceea ce ea a numit „reguli discriminatorii fără temei” impuse de autoritățile kosovare.

În septembrie 2021, guvernul lui Kurti a cerut sârbilor din Kosovo care aveau mașini cu numere de înmatriculare sârbe să obțină plăcuțe eliberate de Priștina. licențe eliberate de Kosovo atunci când trec granița.

Serbia a reacționat imediat trimițând trupe la granița cu Kosovo, alimentând protestele în rândul etnicilor sârbi din fosta provincie.

Cele două părți au semnat un acord temporar, dar nu au reușit să ajungă la o soluție permanentă.

Reacția NATO 

KFOR, forța de menținere a păcii NATO desfășurată pentru a ajuta la menținerea păcii fragile de la sfârșitul războiului, a declarat că "monitorizează îndeaproape (situația) și este pregătită să intervină dacă stabilitatea este pusă în pericol, în conformitate cu mandatul său”.

De asemenea, misiunea a subliniat rolul critic al dialogului facilitat de UE în normalizarea relațiilor dintre Belgrad și Pristina.

„Acest lucru este esențial pentru pacea și securitatea regională. Nu vor exista perspective reale pentru un viitor mai bun în Balcani fără respectarea deplină a drepturilor omului și a valorilor democratice, a statului de drept, a reformelor interne și a relațiilor de bună vecinătate”.

Kosovo și Serbia sunt implicate într-un dialog condus de UE de peste un deceniu, menit să normalizeze relațiile. Din păcate, există puține progrese, iar majoritatea acordurilor semnate nu au fost implementate.

UE consideră recunoașterea Kosovo de către Serbia drept o condiție pentru aderarea țării la Uniune. Cu toate acestea, Belgradul continuă să insiste că nu va recunoaște niciodată independența fostei provincii.

Nici Grecia, Cipru, Slovacia, România și Spania nu recunosc independența Kosovo.

Între timp, președintele sârb Aleksander Vucici a spus că acțiunea Priștinei a fost pregătită  de mult timp, dar că „nu va fi nicio capitulare, Serbia va câștiga”.