În prima zi de plen, va fi dezbătut un proiect de rezoluție prezentat de Michal Šimečka (Renew Europe), care propune un obiectiv și un instrument bazat pe date concrete care să se aplice ”în mod egal, obiectiv și echitabil tuturor statelor membre, pentru a proteja și consolida democrația, statul de drept și drepturile fundamentale”.

UE are nevoie de o agendă ”robustă, cuprinzătoare și pozitivă” pentru a putea proteja și consolida valorile europene menționate în Articolul 2 al Tratatului UE, potrivit textului adoptat de Comisia pentru libertăți civile.

Un nou ”ciclu anual de monitorizare”, cuprinzând măsuri preventive și de remediere precum recomandări specifice fiecărei țări (posibil pe modelul Semestrului european) și condiționarea accesului la bugetul european, ar integra și completa mecanismele existente, precum cele prevăzute de Articolul 7 al Tratatului UE și raportul anual al Comisiei privind statul de drept. 

Miercuri se va da votul final pe această inițiativă legislativă împotriva ”tendințelor autocratice și iliberale” și a ”corupției, dezinformării și acaparării statului” în Uniunea Europeană.

Tot luni are loc o dezbatere la care participă și reprezentanți ai Comisiei și Consiliului UE privind bugetul și mecanismul propus privind condiționarea finanțării europene de respectul principiilor statului de drept.

Fiind de părere că mecanismul propus de Președinția germană a Consiliului e ”diluat”, eurodeputații vor reaminti statelor membre că Parlamentul European va fi de acord cu un buget pe termen lung numai în cazul în care există un mecanism de condiționare concret, care să permită reducerea sau suspendarea finanțării UE, în cazul în care un stat membru nu respectă principiile statului de drept.

Într-o rezoluție referitoare la acordul Consiliului European din luna iulie asupra următorului buget pe termen lung, eurodeputații regretă diminuarea semnificativă de către Consiliu a eforturilor Comisiei și Parlamentului de a susține statul de drept, drepturile fundamentale și democrația în contextul Cadrului financiar multianual și al instrumentului de redresare ”Next Generation EU”.

Marți, eurodeputații vor dezbate propunerea Comisiei privind legea europeană a climei, iar miercuri vor vota.

Aceasta urmărește să transforme promisiunile politice, potrivit cărora UE va atinge neutralitatea climatică până în 2050, într-o obligație pentru a oferi cetățenilor și întreprinderilor europene securitatea juridică și previzibilitatea de care au nevoie pentru a planifica procesul de transformare.

În proiectul de raport, eurodeputații solicită o reducere a emisiilor cu 60% în 2030, comparativ cu nivelul anului 1990. Aceștia insistă asupra faptului că atât UE, cât și toate statele membre trebuie să devină, în mod individual, neutre din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2050.

În urma deciziei Consiliului European de a aproba obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050, Comisia a propus, în martie 2020, Legea europeană a climei, care ar introduce obligativitatea legală pentru ca UE să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050.

La 17 septembrie, Comisia a modificat propunerea în vederea includerii unui nou obiectiv de reducere a emisiilor pentru 2030.