UPDATENext Generation EU: Comisia Europeană propune un plan de relansare economică de 750 miliarde de euro
Comisia Europeană propune un fond în valoare de 750 miliarde de euro pentru ca economia UE să depășească cu succes criza provocată de pandemia de coronavirus. România poate accesa 33 de miliarde de euro din acest pachet.
Executivul UE propune ca acest plan de relansare, denumit Next Generation EU, care să conlucreze împreună cu bugetul pe termen lung al UE, pentru care Comisia a venit cu o nouă propunere.
Pentru viitorul cadru financiar multianual, Comisia Europeană propune un buget total de circa 1.100 de miliarde de euro. Ca urmare, capacitatea financiară totală a bugetului UE va fi de 1.850 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.
În completarea eforturilor naționale, bugetul UE este plasat în mod unic pentru a asigura o redresare socio-economică corectă, repararea și revitalizarea pieței unice, pentru a garanta condiții de concurență echitabile și pentru a sprijini investițiile urgente, susține Comisia Europeană.
Next Generation EU se adaugă celorlalte instrumente deja lansate de Comisia Europeană pentru a sprijini economiile europene.
Din cele 750 de miliarde de euro, 500 de miliarde de euro vor fi distribuite sub forma de granturi, iar 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, a spus Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, în ședința plenară a Parlamentului European de miercuri.
„Toate acestea reprezintă o investiție în viitorul nostru comun”, a spus von der Leyen.
Italia și Spania, afectate grav de pandemie, sunt principalii beneficiari ai planului european de recuperare, au declarat surse europene pentru AFP.
Dintr-un total de 750 de miliarde de euro de subvenții și împrumuturi combinate, Italia este așteptată să recupereze 172.754 miliarde de euro, Spania 140.446 miliarde de euro, iar Franța doar 38.772 miliarde de euro.
UPDATE: România va primi 33 de miliarde de euro din Planul de redresare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureșan.
„Cele 33 de miliarde de euro vor fi, în mare parte, fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase. Vorbim de fonduri noi, în plus față de fondurile structurale și de coeziune pe care România oricum urmează să le primească în viitorul buget multianual al UE”, a precizat Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, responsabil de bugete.
Victor Negrescu, eurodeputat din partea PSD, spune că proiectul de buget este „absolut necesar în contextul actual, mai ales că peste jumătate din europeni și-au exprimat nemulțumirea privind reacția europeană și lipsa de solidaritatea în UE într-un recent sondaj realizat de Parlamentul European”.
Totuși, spune Negrescu, în ciuda unor propuneri noi precum acordarea de granturi statelor membre, avansate și ca urmare a presiunii franco-germane, proiectul poate fi în continuare ameliorat pentru a fi cu adevărat echitabil. „A se vedea de exemplu sumele prea mici vehiculate, încă pe surse, pentru România, în termeni de granturi și împrumuturi în cadrul programului, comparativ cu nevoile noastre și alocările pentru celelalte state”, a scris europarlamentarul pe Facebook.
Pe lângă cele 33 de miliarde de euro din fondurile de relansare, România va beneficia și de peste 40 de miliarde de euro prin intermediul programelor din Cadrul Financiar Multianual, ceea ce face ca fondurile europene disponibile pentru România în următorii șapte ani să se situeze la un nivel fără precedent, de peste 70 de miliarde de euro, a remarcat Dacian Cioloș, eurodeputat din partea Alianței USR-PLUS și lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European.
„România poate fi între primele șapte state beneficiare ale bugetului european. De data asta, trebuie să ne asigurăm că acești bani ajung în bugetul țării și nu în buzunare nelegitime. Trebuie ca la conducerea țării să avem în următorii ani guvernanți cinstiți, pregătiți și responsabili și o administrație publică puternică, pricepută să pregătească absorbția acestor fonduri cât mai bine și să investească miliardele de euro pe care le vom avea la dispoziție în beneficiul cetățenilor și în economia reală”, a spus Cioloș.
„Deciziile care se iau acum la Bruxelles vor șlefui calea Europei pentru următorii 20-30 de ani și, dacă suntem pregătiți, România poate fi printre câștigătorii acestei crize”, a punctat șeful PLUS.
În ce vor fi investiți banii
Fondurile colectate în cadrul instrumentului Next Generation EU vor fi investite în trei piloni:
1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme
- Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde de euro și va putea să ofere până la 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.
- Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE.
- O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.
- O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.
2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private
- Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.
- Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.
- Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.
3. Lecții învățate în urma crizei
- Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.
- 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEU, mecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.
- Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.
- Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.
- Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.
Comentarii