La ultima reuniune a ECOFIN înainte de vacanța de vară, au fost aprobate încă patru planuri naționale de redresare și reziliență, astfel că numărul total de planuri care au primit OK-ul de la Consiliu a ajuns la 16. 

Comisia Europeană a aprobat 18. Două state membre - Olanda și Bulgaria, care nu au încă guverne în urma unor alegeri anticipate - nu au trimis încă planurile de redresare.

Planul prezentat de România ridică probleme

După vacanța de vară, care se încheie în august, Comisia va lua o decizie în cazul planurilor pentru Estonia, Finlanda, Malta și Suedia, dar nu sunt așteptate surprize. Malta a transmis planul la Bruxelles abia pe 13 iulie. Cum CE are la dispoziție două luni pentru a evalua planul, acesta urmează să fie aprobat cel mai devreme în septembrie.

În cazul României, situația este mult mai delicată, relatează cotidianul Die Welt.

Potrivit publicației germane, planul prezenta lacune semnificative, inclusiv informații lipsă despre costuri și cheltuieli. Problemele erau atât de mari, încât Guvernul român a trebuit să solicite oficial Comisiei prelungirea termenului de evaluare până la sfârșitul lunii septembrie. E posibil ca acest demers să fi fost precedat de un avertisment de la Bruxelles, potrivit căruia Comisia ar putea respinge planul fără informații suplimentare, notează Die Welt.

O doză de adrenalină

Premierul Florin Cîțu spune însă că PNRR e negociat cu Comisia în proporție de 95%.

"România își va aloca 29,2 miliarde de euro în perioada următoare. Este, dacă vreți să ne gândim, ca o doză de adrenalină pentru această economie în următorii ani de zile. PNRR va fi aprobat... PNRR-ul României este, în totalitate... 95% deja negociat cu Comisia Europeană. Sunt anumite detalii. În perioada următoare le vom discuta și sunt sigur că vom avea PNRR aprobat în perioada următoare", a spus Cîțu, întrebat astăzi de informațiile din presa germană.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ciprian Teleman, a scris pe contul său de Facebook că „dialogul dintre România și Comisia Europeană pentru aprobarea planului se află în acest moment pe ultima sută de metri. Astfel că pe subiectul digitalizării administrației publice, reprezentanții Comisiei europene au solicitat, printre altele, ca element de comparație, detalii despre proiecte similare desfășurate, implementate sau planificate în alte țări, în măsura în care este acest lucru este posibil. Acest aspect nu afectează structura propunerilor României care fac referire la subiectul cloud guvernamental, ci este unul informativ.”

El a accentuat că „programul de digitalizare al administrației publice din România din PNRR este acceptat de Comisia Europeană”.

Comisia Europeană desființează capitolul PNRR de Digitalizare

Comisia Europeană desființează "costurile" cu digitalizarea din PNRR, arată un document obținut de Newsweek România, document ce confirmă articolul din Die Welt.

în ceea ce privește cloudul guvernamental, experții arată că există diferențe de zeci de milioane de euro, de la un document la altul, deși toate datele sunt furnizate de Executivul de la București.

"Calculele nu sunt clare; costurile furnizate în documentul de referință nu corespund cu costul citat pentru această măsură; conform tabelului din anexa 2, totalul este de 373 milioane de euro, în timp ce în documentele justificative, suma este de aproximativ 231 milioane EUR", arată analiza celor de la Bruxelles.

Tot la calculele privind cloudul guvernamental, documentul obținut de Newsweek România arată că s-au folosit drept costuri de referință informații privind centrele de date ale Google și Microsoft, care nu sunt relevante pentru cloudurile guvernamentale.