De fapt, pe fondul temerilor că, după Brexit, Uniunea Europeană va deveni un colos controlat de doar două capete - Germania și Franța - ministrul german de externe spune că este nevoie ca și alte state să aibă responsabilități mai mari în privința viitorului UE.

„Trebuie să dăm mai multe responsabilități unor state precum Italia și Spania, din sud, și Polonia, din est. Iar această cooperare trebuie să fie pragmatică”, a declarat Heiko Maas, șeful diplomației de la Berlin, potrivit EURACTIV.com.

De altfel, un prim pas a fost făcut de fosta colegă de cabinet a lui Maas, Ursula von der Leyen, care a fost desemnată drept președinte al viitoarei Comisii Europene. Von der Leyen a propus Poloniei portofoliul agriculturii, care deține cea mai mare felie din bugetul total al UE, în Comisia care ar urma să-și înceapă mandatul din 1 noiembrie.

O surpriză pentru polonezi

Polonia, care a fost în ultimii ani în conflict cu Uniunea Europeană pe mai multe subiecte, pare să fie încântată de propunere. Krzysztof Szczerski, candidatul propus de guvernul de la Varșovia pentru poziția de comisar european, și-a retras candidatura tocmai pentru că îi lipsește expertiza în domeniu.

Szczerski, care este șeful de cabinet al președintelui Andrej Duda, a fost propus de premierul Mateusz Morawiecki drept viitor comisar din partea Poloniei încă de la sfârșitul lunii iulie. Dar, după discuțiile cu Ursula von der Leyen, a decis să se retragă din cursă.

„Am decis să-mi retrag candidatura. Nu ne așteptam ca Polonia să preia portofoliul agriculturii”, a spus Szczerski într-un interviu acordat postului polonez de radio RMF FM.

Anterior, Polonia își exprimase interesul pentru un post în domeniul economic, posibil chiar portofoliul energiei, dar se pare că von der Leyen are alte planuri, iar Varșovia nu este în dezacord cu acestea.

Guvernul polonez a spus că obținerea „unui post bun” în viitoarea Comisie este o condiție pentru susținerea lui von der Leyen ca șef al Executivului UE. „Cred că acest portofoliu este atât de important pentru Polonia încât ar trebui să fie dat cuiva care s-a ocupat toată viața de agricultură”, a mai spus Szczerski.

După ce a reușit să evite numirea lui Frans Timmermans ca președinte al Comisiei Europene, guvernul de la Varșovia ar putea obține cel mai mare buget al UE în viitoarea Comisie, iar astfel, speră probabil germanii, contrele dintre Polonia și UE se vor diminua considerabil.

Criza din Italia se prelungește

Un alt guvern care s-a contrat cu oficialii de la Bruxelles a fost cel de la Roma, dar Italia este acum în plină criză guvernamentală, după colapsul coaliției dintre Liga Nordului și Mișcarea 5 Stele. Șeful Ligii, Matteo Salvini, a încercat să forțeze organizarea unor alegeri anticipate, pentru a profita de avantajul din sondaje, dar gambitul său este posibil să dea greș. Mișcarea 5 Stele negociază acum cu Partidul Democrat formarea unui nou guvern, dar toate aceste dispute politice au întârziat propunerea unui candidat pentru funcția de comisar european.

Dar atitudinea uneori anti-europeană a executivului de la Roma nu ar trebui să îi marginalizeze pe italieni în cadrul UE, ba chiar dimpotrivă, crede Heiko Maas.

„Știu că nu va fi ușor. Totuși, faptul că actualele guverne din Italia și Polonia urmează un curs diferit în politica europeană nu înseamnă că trebuie excluse de la împărțirea responsabilităților… suntem cu toții responsabili pentru ceva mai măreț: viitorul UE”, a spus Maas.

Celălalt stat membru menționat de ministrul german de externe, Spania, are deja promis un portofoliu important - cel de șef al diplomației UE, ca parte a pachetului de poziții de top stabilit de Consiliul European, pentru Josep Borrell.

Ce ar putea primi România

Dacă Varșovia primește portofoliul agriculturii, cel al energiei devine disponibil pentru unul dintre mulții pețitori. Pe lângă Polonia, alte patru state din estul UE, printre care și România, și-au exprimat interesul pentru domeniul energiei. 

Doar că niciunul dintre cei doi candidați propuși de guvernul român nu are expertiză în domeniul energiei. De fapt, guvernul nu a anunțat niciodată oficial că a transmis oficial Comisiei propunerile Dan Nica și Rovana Plumb pentru postul de comisar din partea României. Dar premierul Viorica Dăncilă a confirmat cele două nume luni, răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor, după ce eurodeputatul PNL Rareș Bogdan a cerut retragerea celor două nume, sub pretextul că, potrivit informațiilor pe care le deține, ei nu ar avea șanse să obțină un portofoliu.

„Nu au primit niciun refuz. Astăzi au fost la Bruxelles atât Rovana Plumb, cât și Dan Nica”, a declarat Viorica Dăncilă la finalul CExN al PSD.

Săptămâna trecută, Dăncilă s-a văzut la Bruxelles cu von der Leyen pentru a discuta ce portofolii vizează România în viitoarea Comisie. „Referitor la viitorul comisar european din partea României am discutat despre faptul că transporturile, energia sau mediul reprezintă domeniile de interes pentru țara noastră în ceea ce privește portofoliul ce îi va fi alocat în viitoarea Comisie Europeană. Am subliniat faptul că România este o țară implicată și pentru noi este important să obținem unul dintre aceste portofolii”, a spus premierul miercurea trecută.

Cum ar putea arăta viitorul Executiv

Multe fețe din Comisia condusă de Jean Claude Juncker ar putea rămâne în Executivul de la Bruxelles pentru încă cinci ani.

Odată cu numirea Ursulei von der Leyen drept candidat-desemnat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, liderii UE au recomandat păstrarea ca vicepreședinți ai candidaților cap de listă din partea socialiștilor și liberalilor europeni, Frans Timmermans și, respectiv, Margrethe Vestager. 

Din actuala Comisie, mai rămân și alți comisari, chiar dacă portofoliile ar putea fi schimbate:

Austria l-a propus pe actualul comisar pentru extindere, Johannes Hahn

Bulgaria o susține din nou pe Mariya Gabriel, pentru portofoliul agendei digitale sau o responsabilitate privind securitatea cibernetică

Cehia a propus-o pe Vera Jourova, actualul comisar pentru justiție, dar care și-ar dori portofoliul pieței interne sau pe cel al comerțului.

Phil Hogan, propunerea Irlandei, va renunța la agricultură, dacă aceasta revine Poloniei, dar și-a manifestat interesul pentru funcția de comisar pentru comerț.

Letonia îl susține din nou pe Valdis Dombrovskis, actual vicepreședinte pentru euro, în timp ce Slovacia l-a desemnat pe Maroš Šefčovič, vicepreședintele actualei Comisii pentru uniunea energetică.

În schimb, Marea Britanie a informat oficial Comisia că, dat fiind că va părăsi UE la 31 octombrie, desemnarea unui candidat pentru postul de comisar ar fi o „distracție” inutilă de la procesul de pregătire a ieșirii din Comunitate.